Liberalii ies cu ,,Mița Biciclista” la primăria Slatina?

Toată lumea se întreabă, cel puțin la Slatina cine va candida la fotoluiul de primar al municipiului, reședința județului Olt, făcând tot felul de speculații. Până acum se vehiculează numele lui Costinel Alecsandrescu( independent), Victor Iacobescu ( PMP), Vasile Popa (PRM), Emil Albotă ( UNPR). Totodată în ,, bucătăria ” internă a PSD se fac sondaje întere Silviu Neacșu, Andrei Iordache, Renică Diaconescu, iar la PNL se vehiculează nume ca Sorin Brătoi, Marian Căruntu, Gabriel Dima Buliteanu. Culmea e ca de curând și-a anunțat candidatura și domnișoara Ana – Maria Ciaușu, un personaj la fel de celebru ca și ,,Mița Biciclista” a anilor ”40.

Mai interesant este că Ana Maria vine din aripa liberală, cea care a stabilit ca dr. Sorin Brătoi să-i reprezinte. Să fie iar trădat Brătoi, ca și data trecută, când după ce a făcut campanie și a bătut din ușa în ușă, partidul ( USL) l-a scos în față pe Minel Prina, chiar dacă era condamnat la patru ani cu suspendare? E cel mai probabil, pentru că vechii liberali olteni n-au fost niciodată serioși cu proprii candidați

Nu ne-ar mira, ca și de acestă dată, prietenii liberali ai lui Brătoi sp-l lase cu buza umflată și să meargă pe mâna domnișoarei Ciaușu la primăria Slatina.

Dar cine e mai exact Ana Maria Ciaușu și de ce vor unii liberali să fie împinsă spre scaunul de primar al Slatinei? Fata n-are studii superioare, n-are experiență politică, nici administrative, însă a fost iubita lui Fuego și pentru o săptămână, consiliera prefectului Eugen Ionică.

Cel mai bine a prezentat-o revista Cancan, într-un articol din 14 iunie 2014. ,,Ea ( Ana Maria Ciaușu- n.r.) a fost numită șefă de cabinet a prefectului de Olt, însă minunea a durat doar o săptămâna! Și asta pentru ca ceilalti angajati ai institutiei au sarit ca arsi cand au aflat de aceasta numire in functie facuta, spun ei, ilegal. Și asta pentru ca Ana nu ar fi avut studii superioare. Ea a fost retrogradată din funcție, însă ca sa evite alte discutii s-a gandit sa-si caute de lucru intr-un alt loc.” precizează jurnaliștii de la Cancan.

Tot ei spun că Ana Maria Ciaușu s-a îmbogățit peste noapte dintr-o afacere controversată cu sistem piramidal ,,care a provocat multe reacții în toata lumea, iar în România s-au înregistrat chiar procese din partea unor clienti care sustin ca au fost pagubiti dupa ce li s-a promis discounturi la cumpararea de produse. Astfel, Ana a ajuns sa fie implicata în această afacere scandaloasă (…)” se mai arată în tabloidul Cancan.

Oricum așii din mânecă nu sunt nici pe departe cei anunțați acum, iar până la alegerile din iunie anul viitor mai e cale lungă și multe lucruri se vor schimba!

Georgiana Raicu

Festivitatea de premiere la ,,Călușul Copiilor” de la Slatina

 Laureații din acest an de la Festivalul- Concurs ,, Călușul Copiilor” de la Slatina, câștigători ai Marelul Premiu, au fost membrii Formației de Călușari GAL-Vedea Găvanu- Burdea de la Ghimpețeni, premiu oferit de inspectorul școlar general Fleicia Man. Trebuie reținut faptul că membrii Ansamblului fac parte din toate comunele ce aprțin Grupului de Acțiune Local cu sediul la Ghimpețeni, Olt.

Acest festival, ajuns la cea de-a XVII-a ediție, a adunat peste 1700 de copii, membrii ai ansamblurilor de dansuri populare din Olt și din toată țara, care și-au demonstrat talentul dansului și cântecului popular românesc, într-un spectacol ce a durat trei zile, pe Esplanada din fața Casei de Cultura a Sindicatelor.

După trei zile concurs în care membrii ansamblurilor folclorice și cei ai formațiilor de dansuri călușerești, de , juriului i-a fost destul de greu să aleagă câștigătorii.

Astefel în urma deliberărilor, la Secțiunea ,, Grup Vocal, Orchestre și Fanfare” au fost oferite șase premii I Fanfarei de la Clubul Copiilor din Rm Vâlcea, Orchestrei de la Morunglav, Orchestrei Piatra Olt, Grupului Vocal de la Casa de Cultură din Ploiești, Grupului Vocal ,,Doina Romanațiului” din Osica de Sus și Grupul Vocal ,, Oltencuțele” din Perieți. Un premiu de excelență a fost oferit de către Primăria Slatina, orchestrei din Morunglav.

La Secțiunea Dansuri Fete, pentru clasele I- VIII, premiul I a fost atribuit formaților ,, Vlăstarii” din Mărgineni, Mugurași de Romanați din Rotunda, ,,Cununa” Șopârlița, ,,Mugurașii Iminogului” de la Perieți și locul II a fost acordat formațiilor ,, Cântecele Boianului” din Crâmpoia și ,, Flori de Măr ” din Curtișoara. De asemenea pentru clasele IX- XII, a fost acordat locul I formației ,,Brîulețul” de la Pârșcoveni. Două formatii de la această secțiune, respectiv ,, ,,Tufanca” din Tufeni și Formația de Dansuri Fete din Rotunda din au primit câte un premiu de excelență din partea Primăriei Slatina. Un remiu de Excelență a oferit și Clubul Rottary din Slatina, Formatiei de Dansuri Fete din Rotunda.

La Secțiunea Dans Mixt juriul a oferit un premiu special formației ,, Tufeanca” de la Tufeni și un premiu pentru debut formației ,,Copii Satului” de la Traianu.

Tot la această secțiune ,, Cântecele Boianului” din Crâmpoia a luat II ca și ,, Junii Dobrotesei” din Dobroteeasa și ,, Dorofeiul ” de la N. Titulescu.

Printre premianții locului III a fost atribuit ansamblului ,,Bălteanca” de la Bălteni, locul II pentru ,, Dârjovul” din Valea Mare, ,, Rândunica” Vâlcele, iar locul I a fost atribuit ansamblurilor ,, Alunelu” de la Tia Mare, ,, Hora” din ,,Drăgănești-Olt, ,, Plaiurie Sâmbureștiului” din Sâmburești și formația GAL Ghimpețeni, Olt.

Pentru Secțiunea ,,Cântece și Dansuri populare românești ” locul II a fot acordat formațiilor ,, Romula Malva” din satul Reșca, Dobrosloveni, ,,Oltețul ”de la Morunglav, ,,Brâulețul” de la Pîrșcoveni, ,, Izvorașul Dorului” de la Izvoarele și ,, Mlădițe Gârcovene” din Gârcov.

Locul I la această categorie a fost câștigat de trei ansambluri, respectiv ,, Călușul Junior” de la Scornicești, ,, Mugurașii Brâncovenilor” de la Brâncoveni și ,, Mărțișorul” de la Corbu.

La secțiunea Ansambluri din Țară, locul I a fost obținut de ,, Hora Timișului”, (Timiș), ,,Floare de Colț” ( Alba), ,,Mugurelul” Sighetul Marmației ( Maramureș), ,,Codrulețul” din Găești ( Dâmbovița) ,, Mlădițe Românești” din Întorsura Buzăului ( Covasna), etc. De asemenea, pe scenă a urcat și Ansamblul „Lăpuşniţa”din Republica Moldova, ansamblu care a câștigat, de asemenea, locul I și ca un gest de prietenie și apreciere pentru originalitatea dansurilor populare românești, primăria Slatina i-a acordat o Diplomă de excelență.

După premierea câștigătorilor pe scena amplasată pe Esplanada din fața Casei de Cultură a Sindicatelor din Slatina, au evoluat cu un scurt program artistic al ansamblurilor câștigătoare.

Festivalul a fost organizat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt, Palatul „Adrian Băran” Slatina, Consiliul Judeţean Olt, Primăria Slatina, Asociaţia „Căluşarii Slatinei”, Ansamblul Folcloric Profesionist „Doina Oltului” Slatina, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Cultural Olt, respectiv şi Şcoala Populară de Arte şi Meserii Slatina.

Mai multe amănunte despre câștigătorii concursului ,, Călușul Copiilor” de la Slatina, la VGTV www.vgtvolt.cabanova.com.

Redactor Georgiana Raicu, op. Imag. Editare și montaj, ing. Viorel Raicu.

––––––––––––––––––––––––-

TMK Slatina a inaugurat o nouă secție de producție

Luni, 8 iunie 2015, la TMK Slatina, producător de țevi laminate din oțel, de pe platforma slătineană, a avut loc inaugurarea unei noi secții de producție, unde se vor mai creea câteva sute de locuri de muncă. Secţia nr. 5 ACH-ţevi execută cilindri hidraulici pentru industria de automobiledin întreaga lume. Investiţia companiei în noua secţie de producţie se ridică la aproximativ 10 milioane de euro. La acest eveniment au participat reprezentanții multinaționalei TMK, oameni de afaceri, oficialități județene, reprezentați ai mass-mediei locale și naționale etc.

Potrivit managerului general, Adrian Popescu, în aceste zile va intra în producție prima etapa și anume: 4 Sectia nr 5- ACH –tevi pentru automobile și cilindrii hidraulici – TMK Artrom, cel mai tânar producător de țevi laminate din oțel din țara , apărut în peisajul industrial romînesc într-un moment exterm de neprielnic și, cotat în 1990 cu șanse extrem de reduse de supraviețuire, a reușit printr-o mobilizare de excepție a managementului precum și a salariaților să își perfecționeze produsele și să ajungă un nume care are valoare pe piața Europeana a țevilor industriale în special al celor pentru aplicații mecanice. Alaturarea la Grupul TMK și alipirea simbiotică a TMK Resița au conferit premisele creșterii volumului de producție și a consolidării poziției în piața europeană a produselor sale unde a devenit unul din jucător de referinăță dar și un nume respectat pe alte piețe, cea a Statelor Unite fiind cea mai importantă.

Competiția în domeniu este însă una extrem de dură iar continuarea creșterii prin mărirea volumului de producție, deși foarte dorită, s-a dovedit a fi nerelist în abordare.

Din acest motiv, pentru TMK Artrom, Compania TMK a defint ca și strategie viitoare de dezvoltare, creșterea valorii adugate a produselor sale prin creșterea ponderii produselor PREMIUM fabricate la Slatina, respective țevi din oțeluri aliate ,cu caracteristici superioare precum și o procesare cât mai avansată a lor.

Sectia ACH constituie astfel primul pas în aceasta direcție, aici fiind procesate suplimentar țevi destinate producerii de cilindrii hidraulici si a componentelor pentru automobile.

Potrivit reprezentanților TMK, multinaționala este unul din primii doi lideri mondiali în domeniul producţiei de ţevi pentru industria gaz și petrol. Compania deține 28 de fabrici amplasate în Rusia, SUA, Canada, România, Oman, UAE şi Kazahstan și are cele mai mari capacităţi de producţie a întregului spectru de ţevi din oţel dintre liderii mondiali de cca 5,5 mln tone. Grupul TMK dispune si de 2 centre de stiinte si cercetari in Rusia si SUA precum și de o rețea de distribuție vastă. Ponderea cea mai mare în structura de livrări a Companiei revine țevilor petroliere cu imbinări filetate de tip Premium. Volumul total de comercializare a ţevilor în anii precedenti a fost de circa 4.3-4,5 mln. tone. ТМК îşi livrează producţia în peste 80 de ţări impreuna cu un spectru mare de servicii insotitoare de tratament termic, acoperiri anticorozie, filetare Premium, servicii de stocare și reparații de tevi.

Divizia Europeană a companiei TMK are două fabrici în Romînia: una la Slatina Artrom și alta la Reșița.

TMK a intrat in Romania in anul 2002 când a cumpărat compania ARTROM (TMK-ARTROM) producător de țevi din oțel pentru industria energetică, constructoare de mașini și construcții. După ce a preluat controlul companiei TMK-ARTROM aflata în dificultate financiară profundă în anul 2002, grupul TMK a demarat la TMK-ARTROM un vast program de eficientizare și modernizări care continuă și astăzi. Pentru a integra fluxul TMK-ARTROM și cu producșie de materie primă.

Volumul total al investițiilor tehnologice și de mediu realizate de TMK la cele două uzine românesti, este de peste 140 milioane USD la care se adauga investiții prin majorări de capital social prin aport CASH în valoare de cca 85 milioane USD.

Astazi complexul industrial TMK-Artrom Slatina și TMK-Resița este unul foarte cunoscut și apreciat nu numai pe piața românească dar mai ales pe cea europeana si din America de Nord, fiind unul din producatorii de top în industria de tevi mecanice destinate industriilo auto, hidraulice, constructii, etc.

Având peste 2100 de angajati (cca 1350 în Slatina și cca 750 în Reșița) ; intreprinderile TMK realizeaza anual în Romania peste 350 de milioane EURO cifra de afaceri (din care majoritatea este destinata exportului) .

TMK-ARTROM exporta cca 85% din produsele sale în țările membre ale Uniunii Europene, SUA și Canada, dar și o mică parte în Orientul Apropiat. TMK-Reșita exporta cca 45% din producția sa către alți producători de țevi, iar un procent de 55% este destinat consumului TMK-ARTROM ca materie primă.

După ce a preluat controlul companiei TMK-ARTROM aflată în dificultate financiară profundă în anul 2002, grupul TMK a demarat la TMK-ARTROM un vast program de modernizări care continua și astazi.

Astfel că, până în 2004, laminorul ASSEL a fost adus la capacitatea sa proiectată prin investiții multiple care l-au facut performant în noile condiții de piață.

Totodată au fost implementate măsuri pentru adaptarea producției la standardele de mediu impuse de Uniunea Europeana.

În anul 2006 a fost instalat al doilea laminor de tip CPE cu o capacitate de 100.000 tone/an țevi (singura investiție de green-field de capacitate de productie siderurgică din România după 1989), astfel încât capacitatea de producție a uzinei s-a dublat, ajungând astăzi la 200.000 tone anual.

În anul 2008 a fost instalat Laminorul degrosisor EZTM pentru tagle la Linia ASSEL (tehnologie unică în lume proprietate a TMK.

În anii 2009-2013 au fost instalate în uzină diverse echipamente destinate creșterii calității producției, a diversificării ofertei, pentru reducerea costurilor energetice și protecției mediului.

Lanțul productiv a fost completat prin achiziționarea TMK-Reșița, care produce materie prima (tagla țeavă) în principal pentru fabrica de la Slatina. Un accent deosebit a fost pus pe calitatea produselor finite și pe optimizarea parametrilor de producție. Marea provocare a investitorilor a fost aceea de a reuși să retehnologizeze fabrica de la Resița, aflată, de asemnea, într-un stadiu avansat de degradare tehnică si cu o tehnologie învechită și foarte poluantă și care a trebuit să îndeplineasca standardele de mediu europene impuse prin programul de privatizare, și asta pâna la intrarea României în Uniunea Europeană, eveniment care a avut loc la 1 ianuarie 2007.

În ciuda timpului extrem de scurt investițiile de mediu au fost realizate într-un timp record, la finele anului 2006 TMK inaugurând cea mai modernă instalație de captare a gazelor arse și desprăfuire din siderurgia românească. Încă de la început strategia TMK pentru TMK-Resița a fost de a transforma uzina într-un producator modern de tagla destinata productiei de tevi de la TMK-Artrom.

În anul 2006 a fost realizată Instalația de captare a gazelor arse si desprăfuire pentru eliminarea imissilor de gaze și praf de la vechiul cuptor electric.

La 27 februarie 2007, a fost inaugurată noua instalație de turnare continuă a taglelor, cu o capacitate de 450.000 tone/an .

Procesul de modernizare a continuat cu o instalație de vidare, astfel că în anul 2011 a fost instalat un nou cuptor EBT de 110 tone complet nou iar în 2012 se realizează modernizarea și mărirea capacității intalației de captare a gazelor arse și desprăfuire (realizată în 2006). TMK Artrom Slatina și TMK-Resița, sunt printre foarte puţinele companii siderurgice importante din România care au reuşit în mod continuu din 2011 să inregistreze profit substanțial.

Având în vedere supra-capacitățile de producție de țevi comerciale la nivel global, pentru a crește eficienta produselor sale, TMK a definit ca strategie de dezvoltare pe termen lung pentru Divizia din Europa creșterea calității și valorii adăugate a produselor sale în domeniul țevilor industriale (automobile, cilindrii hidraulici, organe de mașini, echipamente de ridicat și transportat, etc) și creșterea producției de produse din gama țevilor industriale de tip Premium.

În acest sens, TMK a demarat în TMK-ARTROM un program de investiții care se deruleaza în perioada 2014- 2018, program ce prevede dezvoltarea unor facilități tehnologicie care să transforme produsul finit de la Slatina (țevi mecanice) în produse cu valoare adaugată mai mare și deci și cu eficienta crescută.

În septembrie 2012, compania romanească ТМК-Artrom a sarbătorit cea de-a XXX-a aniversare de la inființare. Anul acesta va marca și aniversarea a 10 ani de la achiziţionarea capacităților de producţie din Romania de către Grupul TMK.
Inființată în 1982 ca întreprindere de stat, uzina de la Slatina și-a început producția in 1988, iar dupa căderea regimului comunist și trecerea Romaniei la economia de piață, a fost transformată în 1991 în societate pe acțiuni cu capital de stat și a fost numită Artrom SA. La 20 noiembrie 1995 a fost listata la Bursa de Valori București, dar cu toate acestea, privatizarea ei a fost un proces lung și dificil. Contextul economic deosebit de dificil care a caracterizat economia româneasca a anilor 90, a făcut ca numai în anul 1999 Artrom să fie efectiv transformată in companie cu capital mixt, public-privat, actionar majoritar devenind compania austriaca STARO
Gmbh. Pe fondul redresarii economiei si accelerarii procesului de privatizare, Artrom a fost preluată în 2001 de compania germană Sinara Handel Gmbh (redenumită ulterior TMK Europe).
De la 1 martie 2006, Artrom SA devine parte integrantă a grupului TMK și își schimba numele în TMK-Artrom.

Mai multe amănunte într-un reportaj realizat luni după inaugurarea secției, la VGTV www.vgtvolt.cabanova.com.

Georgiana Leulescu Raicu

Moarte violentă pe calea ferată la Fărcașele

Un accident feroviar a curmat viața unui șofer de TIR în vârstă de 48 de ani din Caracal. Teribilul eveniment a avut loc la trecerea la nivel cu calea ferată în comuna Fărcașele, sat Fărcașele de Jos, sâmbătă, 23 mai, în jurul orei 13:00. În accident au fost implicate trenul InterRegio 1692, Timișoara-București Nord și un autotren încărcat cu pietriș.

În urma apelului la numărul unic de urgență 112, la fața locului au fost mobilizate în cel mai scurt timp forțe și mijloace din cadrul Detașamentului Caracal (un echipaj de prim ajutor, încadrat cu trei pompieri SMURD), Gărzii Stoenești (o autospecială complexă pentru intervenție și descarcerare, încadrată cu șase pompieri) și Grupa Operativă a ISU Olt, condusă de Împuternicit Prim Adjunct al Inspectorului Șef, Colonel Costel BELBEA și Șeful Centrului Opreațional al ISU Olt, Colonel Dorel Predescu (o autospecială pentru primă intervenție și comandă, doi ofițeri și un subofițer). În sprijinul pompierilor a venit și o ambulanță de la SJA. „Echipajele de intervenție au acționat pentru descarcerarea șoferului autotrenului, în vârstă de 48 de ani, din Caracal, găsit în capul tractor al autocamionului, la aproximativ 400 de metri de locul impactului, în stare de inconștiență. Acesta a fost scos din cabina grav avariată, după aproximativ 10 minute, fiind preluat, fără puls, apneic, cu midriază fixă și traumatisme multiple de personalul medical. Aceștia au început imediat manevrele de resuscitare, fără rezultat favorabil, decesul fiind constatat de SJA”, a declarat plutonierul major Alin Băsăşteanu, purtătorul de cuvânt al ISU Olt. În momentul producerii accidentului, în tren se aflau aproximativ 160 de călători, niciunul dintre aceștia nu a necesitat îngrijiri medicale. Conductorul de locomotivă, în vârstă de 35 de ani, din orașul Balș, a fost rănit ușor în urma impactului ( excoriații la față și membrele superioare ) și a fost asistat medical la locul intervenției.

Natașa Grigorescu

Taraful lui George Udilă, spectacol de zile mari la Grădinari

Taraf George Udila

Muzica lăutărească tradițională s-a prezentat în haine de gala la spectacolul de la Gradinari, susținut de taraful condus de dirijorul Alexandru Marin. Concertul face parte dintr-un turneu ce va avea loc în alte nouă județe ale țării și a fost posibil prin alocarea de fonduri guvernamentale. Toată floarea cea vestită a muzicii lăutărești a fost prezentă la Grădinari, invitată surpriză fiind acordeonistul Ionică Minune.

Primarul comunei Mihai Ioana a adus pentru locuitorii comunei pe care o păstorește cei mai vestiți lăutari. Pe scena de amenajată lângă primăria din Grădinari au evoluat nume precum clarinetistul George Udilă, violonistul Alexandru

Mihai Ioana, primar Gradinari

Marin, țambalagiul Cristache Eugen Ciolac/Ness și acordeonistul Ionică Minune.

Deși nu foarte numeros publicul a apreciat prestația lăutarilor și le-a mulțumit cu aplauze. Nu mai puțin de două ore a răsunat comuna Grădinari sub asediul voirilor, acordoanelor, țambalelor și clarinetelor.

”Cei mai vestiți lăutari au cântat astăzi (27 mai) aici, la Grădinari. A fost o mare onoare pentru noi să fim aleși în cadrul turneului pe care îl au în țară. Au cântat excepțional iar pentru locuitorii comunei a fost o adevărată surpriză sa-l audă cântând pe maestrul Ionică Minune”, a spus primarul comunei Grădinari.

Dirijorul tarafului, Marin Alexandru, are o carieră muzicală de peste trei decenii la cel mai înalt nivel. La 20 de ani şi-a câştigat prin concurs locul de solist instrumentist într-una dintre cele mai apreciate formaţii de muzică populară din România, Ansamblul Ciocârlia, iar la 34 de ani a devenit, tot prin concurs, dirijorul acesteia. Activitatea sa muzicală a continuat în paralel, astfel că Marin este, de 20 de ani, colaborator permanent al maestrului Gheorghe Zamfir, iar de 15 ani, dirijor secund al Orchestrei Naţionale de Folclor “Gheorghe Zamfir” fondată şi condusă de geniul român al naiului. Alături de maestrul Gheorghe Zamfir şi de alţi artişti români, Marin a concertat în veritabile temple artistice ale lumii precum Olimpia Hall din Paris şi Geneva, Carnegie Hall New York. Tot pe scena amenajată la Grădinari a urcat și unul dintre cei mai mari țambalagii ai României, Cristache Eugen Ciolac (Ness) dar și clarinetistul George Udilă și acordeonistul Ionică Minune.

Mai multe amănunte la VGtv http://www.vgtvolt.cabanova.com

Redactor Natașa Grigorescu, op. Imag. Editare și montaj ing. Viorel Raicu

Mașinile parcate neregulamentar nu mai pot fi ridicate

După ce ani de-a rândul s-a încercat disciplinarea șoferilor care parchează în locuri nepermise prin măsura de ridicare a vehiculului, iată că Înalta Curte de Casație și Justiție a interzis această practică.

La Slatina s-a dispus deja măsura de stopare a ridicării mașinilor parcate neregulamentar pe raza oralșului care intrase în vigoare în 2010. Decizia a fost pusă în practică de luni, 25 mai, în urma unei decizii în acest sens a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului (AP) și a stabilit că procedura de aplicare a măsurii de ridicare a vehiculelor staționate sau oprite neregulamentar pe partea carosabilă nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale. „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.128 alin.(1) lit.d), art.134 alin.(2) şi art.135 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art.3 alin.(1), art.5, art.36 alin.(1), alin.(2) lit.d) şi alin.(6) lit.a) pct.13 din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art.21 lit.b) şi art.24 lit.d) din Legea-cadru a descentralizării nr.195/2006, procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, prevăzută de art.64 şi art.97 alin.(1) lit.d) şi alin.(6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002, nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale“, se arată în sentinţa Curţii Supreme.

Avocatul Poporului a formulat la Curtea Suprema un recurs in interesul legii privind legalitatea hotararilor adoptate de consiliile locale in vederea reglementarii procedurii privind ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar. „Apreciem ca hotararile consiliilor locale adoptate in vederea reglementarii procedurii privind ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar depasesc competenta ce revine consiliilor locale in aceasta materie, fiind contrare prevederilor actelor normative cu forta juridica superioara”, se sustine in recursul formulat de AP.

Poliția Locală Slatina a pus în practică decizia Curții, astfel că mașinile parcate neregulamentar pe raza municipiului Slatina nu vor mai fi ridicate. ”În ce ne priveşte pot să vă spun că am dat o notă internă prin care am dispus oprirea acestei operaţiuni în oraş. Mai exact, am dispus suspendarea tuturor acţiunilor ce presupun ridicarea de maşini de pe raza urbei. Teoretic, noi am mai fi putut continua această acţiune, dar am considerat că nu ar fi de folos nimănui şi am da naştere la nişte litigii care nu-şi au rostul”, a afirmat Adrian Pop, directorul Poliției Locale Slatina.

Natașa Grigorescu

–––––––––––––––––––––––––––-

Călușari din toată țara în concurs la Slatina

Sărbătoarea Rusaliilor este strâns legată de tradiția călușului, astfel că la Slatina, în perioda 2-6 iunie se va desfășura cea de-a XVII-a ediție a Concursului Naţional al Copiilor „Căluşul Românesc”, care va avea loc pe Esplanada din centrul municipiului. Spectacolul este organizat de Palatul Copiilor „Adrian Băran” din Slatina, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Olt şi Primăria municipiului Slatina,

Astfel că, în perioada 2-6 iunie pe Esplanada din Slatina, va fi o adevărată desfășurare de forțe a ansamblurilor de jocului populare românesți.

La concursul de căluș destinat copiilor se vor prezenta formații de căluşari, căiuţi, arpoximativ 1.760 de copii, dintre care 560 sunt membri ai ansamblurilor folclorice din ţară, care își vor etala costumele și vor prezenta cele mai frumaose dansuri călușerești, spre încîntarea tuturor slătinenilor.

Pe lângă formaţiile din judeţul Olt, la „Căluşul Românesc” sunt aşteptate 20 de formaţii din toată ţara, dar şi un ansamblu din Republica Moldova. Formaţii din ţară: formaţia de căiuţi Vârfu Câmpului, judeţul Botoşani; Ansamblul Folcloric „Hora Timişului” al Palatului Copiilor Timişoara , judeţul Timiş; Ansamblul Folcloric „Floare de Colţ”, Galda de Jos, judeţul Alba; Ansamblul „Flori de Maramureş” a Liceului Tehnologic Forestier din Sighetul Marmaţiei, judeţul Maramureş, Formaţia de Căluşari „Tigrii Carpaţilor” a Şcolii Gimnaziale Lunca Corbului, judeţul Argeş; Ansamblul Folcloric „Mugurelul”, Clubul Copiilor Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş; Ansamblul Folcloric „Ghiocelul Junior” , Palatul Copiilor Călăraşi, judeţul Călăraşi; Ansamblul Folcloric „Codruleţul”, Clubul Copiilor Găeşti, judeţul Dâmboviţa; Ansamblul Folcloric „Mlădiţe Româneşti”, Clubul Copiilor Întorsura Buzăului, judeţul Covasna; Ansamblul Folcloric „Someş – Ilva”, Ilva Mică, judeţul Bistriţa Năsăud; Formaţia De Dansuri „Muguraşii Gorjului”, Palatul Copiilor Târgu Jiu, judeţul Gorj; Ansamblul Aromân „Dor” din Sarighiol de Deal, judeţul Tulcea; Orchestra Ansamblului „Chindia„  a Casei de Cultură a Sindicatelor Ploieşti; Ansamblul „Rapsodia Prahovei”, Palatul Copiilor Ploieşti, judeţul Prahova; Formaţia de Căluşari Stolnici, judeţul Argeş; Ansamblul Folcloric „Mugurelul”, Costeşti, judeţul Argeş; Formaţia de Căluşari a Căminului Cultural Bârla, judeţul Argeş; Ansamblul Folcloric „Cununiţa”, Palatul Copiilor Craiova, judeţul Dolj; Ansamblul Folcloric „Barcăul” din Şimleu Silvaniei, judeţul Sălaj; Fanfara „Gabriel Chaborschi” a Palatului Copiilor Râmnicu Vâlcea, judeţul Vâlcea. „Şi-au anunţat prezenţa 1.760 de participanţi.

De asemenea programul Concursului „Căluşul Românesc” va fi îmbogățit de evoluția Ansamblul de dansuri populare „Lăpuşniţa” a Liceului Teoretic Lăpuşna din comuna Lăpuşna – Republica Moldova.

Bugetul total alocat anul acesta pentru festival este de aproximativ 50.000 de lei, cea mai importantă sumă, respectiv 30.000 de lei, fiind alocată de Primăria Slatina. «Anul acesta, în mare este vorba de acelaşi program al Concursului „Căluşul Românesc” ca şi în ceilalţi ani. Avem vizite şi demonstraţii artistice la Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt, Primăria Slatina şi Consiliul Judeţean Olt, parada portului popular. Ca noutate, în prima seară a concursului, adică miercuri, în paralel cu desfăşurarea concursului propriu-zis pe scena de pe Esplanadă are loc un spectacol demonstrativ şi pe platoul din faţa Fântânii Speranţei. Totodată, pentru ca tot mai mulţi slătineni să vadă evoluţiile de excepţie ale căluşarilor, organizatorii s-au gândit să desfăşoare în dimineaţa zilei de joi spectacole demonstrative în două zone populate din Slatina, respectiv în Piaţa Zahana şi Piaţa Steaua. În Olt, tradiţia căluşului este păstrată cu sfinţenie, iar în Săptămâna Rusaliilor trebuie să se joace în gospodăriile şi curţile oamenilor. Întâlnirea delegaţiilor invitate cu oficialităţile locale şi membrii juriului are loc în aceeaşi zi, la sala de festivităţi a Consiliului Judeţean Olt, pentru ca vineri dimineaţa membrii ansamblurilor din ţară să aibă parte de timp liber în care pot face vizite la edificii culturale şi turistice din judeţul Olt. În seara zilei de vineri vom afla şi marele câştigător al concursului, dar şi ceilalţi premianţi, pentru ca în dimineaţa zilei următoare formaţiile din ţară să plece către casele lor», a declarat profesorul Iliuță Brăileanu în cadrul conferinţei de presă pe care a organizat-o la sediul Palatului Copiilor „Adrian Băran” din municipiul Slatina, instituție unde ocupă funcția de director.

Anul trecut, trofeul a fost câştigat de căluşarii Ansamblului Folcloric „Cununa” din comuna Şopârliţa.

Natașa Grigorescu

Locul III la atletism pentru o jandarmeriță din Olt

Inspectoratul de Jandarmi Județean Olt a fost bine reprezentată anul acesta la Campionatul de Atletism şi Cros, organizat la Brașov. Concursul a fost organizat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne și au participat la probe efective ale tuturor structurilor MAI.

Plutonierul major Simona Floricel din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Olt a reprezentat Jandarmeria Română la Campionatul de Atletism şi Cros. Aceasta a reușit să se situeze pe locul III la una dintre probele de atletism din cadrul competiției, la care au marticipat angajați ai tuturor structurilor MAI.

Campionatul de Atletism şi Cros Competiţia s-a derulat în perioada 19-22 mai la Poiana Braşov, fiind etapa finală a Campionatului de Atletism şi Cros organizată la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, ediţia 2015. Reprezentanta jandarmilor olteni a reușit să prindă podiumul, clasându-se pe cea de-a treia poziție în cursa de 2.000 de metri. De asemenea, Simona a mai participat și la proba de 800 de metri, însă, a ratat la mustață podiumul, ajungând la finish a cincea. „Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Olt a fost reprezentat la acest concurs de către plutonier major Floricel Simona, care s-a înscris în concurs la probele de atletism 800 metri – categoria peste 30 de ani, şi cros 2.000 metri open feminin. Subofiţerul nostru s-a clasat pe locul III la proba de cros 2.000 metri open feminin şi, respectiv, pe poziţia a V-a la proba de atletism 800 metri”, a precizat lt.col. Emanuel Botan, purtător de cuvânt al Jandarmeriei Olt.

Plutonierul major Floricel Simona îşi desfăşoară activitatea în cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Olt din anul 2006, în decursul timpului participând la diferite competiţii de semimaraton, duatlon şi cros, precum: Maratonul Internaţional Cluj-Napoca, Campionatul Naţional de Duatlon Bucureşti, Wings For Life Bucureşti, Triatlon Winter Challenge Izvorani, însă acest premiu este cea mai bună performanță.

Natașa Grigorescu

„Festin” teatral la Slatina

Nume mari ale teatrului românesc vor urca pe scena centrului cultural „Eugen Ionescu” din Slatina pentru a da viață personajelor din piesa de tratru „Amadeus”. Sebastian Papaiani și Ion Dichiseanu vor fi protagoniștii care vor încânta publicul Slătinean în data de 18 iunie de la ora 18:30. Spectacolul va fi prezentat în cadrul Turneului Naţional Artă „Contra Drog”.

„Amadeus” este un spectacol extrem de elogiat de critica şi publicul internaţional, ecranizarea textului, în regia lui Thomas Forman, reuşind să câştige opt premii Oscar. De asemenea, punerea în scenă pe Broadway, New York, a piesei „Amadeus”, în anii 1980, a avut 1.181 de reprezentaţii, cu diverse distribuţii.

Din distribuţia spectacolului care va fi pus în scenă la Slatina fac parte actorii Tomi Cristin, Dorin Andone, George Piştereanu, Sebastian Papaiani, Ion Dichiseanu, Victoria Cociaş, Liviu Cheloiu, Mălina Tomoiagă, Roxana Bageac (invitat special), Teodora Calagiu Garofil, Teodora Vasu, Ştefania Istrate, Andrei Necula, Darko Huruială, Marius Mihăilă şi Armand Iliescu. Regia este semnată de Toma Enache, scenografia îi aparţine Mariei Dore, de ilustraţia muzicală s-a ocupat Cristian Matei, de lumini – Costel Dobrescu, de sunet – Cătălin Dobrescu, iar de proiecţii – Gina Dobrescu.

Autorul englez Peter Shaffer s-a inspirat din scurta dramă în versuri „Mozart şi Salieri”, publicată în anul 1830 de poetul rus A. S. Puşkin. Aceasta a fost adaptată ca spectacol de operă, cu acelaşi titlu, muzica fiind compusă de Nikolai Rimski-Korsakov. Premiera piesei britanice a avut loc în anul 1979, la Royal National Theatre din Londra, apoi s-a jucat pe Broadway, celebrul complex al teatrelor din New York. Piesa s-a bucurat de un real succes atât la publicul larg, cât şi la critici, având aproape 1.200 de reprezentaţii. Biletele au fost puse în vânzare marţi – 26 mai și se pot achiziționa de la casieria Centrului Cultural „Eugen Ionescu”, contra sumei de 12,50 lei.

Natașa Grigorescu

APIA primește cererile pentru subvențiile de plată pe suprafață

Începând cu 26 mai APIA preia toate cererile de plată pe suprafaţă ale fermierilor, inclusiv pe suport de hârtie. Potrivit unui comunicat al agenției, cererile astfel depuse vor fi prelucrate de angajaţii instituţiei în perioada următoare, iar fermierii îşi vor putea exercita dreptul de a solicita subvenţiile.

”Menţionăm că la momentul actual este digitizată şi pregătită pentru depunerea cererilor o suprafaţă de 3.612.545 hectare, suprafaţă care aparţine unui număr de 116.733 fermieri, care sunt aşteptaţi să depună cererea de plată”, se precizează în comunicat.

Fermierii vor putea să se prezinte la centrele judeţene ale APIA în cazul în care solicită la plată o suprafaţă de peste 50 hectare teren agricol sau la centrele locale ale APIA dacă solicită la plată o suprafaţă de până la 50 hectare teren agricol.La depunerea cererii unice de plată, fermierul trebuie să prezinte documentele care dovedesc utilizarea terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conţin zone de interes ecologic, precum şi a animalelor, subliniază APIA.

Anul acesta, fermierii români vor depune o singură cerere de plată pentru obţinerea subvenţiilor, fie că sunt crescători de animale, fie că sunt fermieri din zona de producţie vegetală. 2015 aduce o serie de modificări în ceea ce priveşte acordarea subvenţiilor europene şi naţionale, în contextul în care au fost introduse schemele pentru tinerii fermieri şi pentru micii fermieri, condiţiile pentru pachetul de înverzire şi plata diferenţiată.

Potrivit datelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), plafonul naţional alocat din fonduri europene pentru plăţile directe în anul 2015 este de 1,629 de miliarde de euro, în creştere cu 15% faţă de cel din 2014 (1,428 miliarde euro), iar pentru 2016 este prevăzută o sumă totală de 1,813 miliarde euro.

Cuantumul plăţii unice pe suprafaţă se calculează prin împărţirea plafonului anual alocat schemei la numărul total de hectare eligibile declarate la nivel naţional în anul respectiv.

Georgiana Raicu