Liberalii ies cu ,,Mița Biciclista” la primăria Slatina?

Liberalii ies cu ,,Mița Biciclista” la primăria Slatina?

ana- mariaToată lumea se întreabă, cel puțin la Slatina cine va candida la fotoluiul de primar al municipiului, reședința județului Olt, făcând tot felul de speculații. Până acum se vehiculează numele lui Costinel Alecsandrescu( independent), Victor Iacobescu ( PMP), Vasile Popa (PRM), Emil Albotă ( UNPR). Totodată în ,, bucătăria ” internă a PSD se fac sondaje întere Silviu Neacșu, Andrei Iordache, Renică Diaconescu, iar la PNL se vehiculează nume ca Sorin Brătoi, Marian Căruntu, Gabriel Dima Buliteanu. Culmea e ca de curând și-a anunțat candidatura și domnișoara Ana – Maria Ciaușu, un personaj la fel de celebru ca și ,,Mița Biciclista” a anilor ”40.

Mai interesant este că Ana Maria vine din aripa liberală, cea care a stabilit ca dr. Sorin Brătoi să-i reprezinte. Să fie iar trădat Brătoi, ca și data trecută, când după ce a făcut campanie și a bătut din ușa în ușă, partidul ( USL) l-a scos în față pe Minel Prina, chiar dacă era condamnat la patru ani cu suspendare? E cel mai probabil, pentru că vechii liberali olteni n-au fost niciodată serioși cu proprii candidați

Nu ne-ar mira, ca și de acestă dată, prietenii liberali ai lui Brătoi sp-l lase cu buza umflată și să meargă pe mâna domnișoarei Ciaușu la primăria Slatina.

Dar cine e mai exact Ana Maria Ciaușu și de ce vor unii liberali să fie împinsă spre scaunul de primar al Slatinei? Fata n-are studii superioare, n-are experiență politică, nici administrative, însă a fost iubita lui Fuego și pentru o săptămână, consiliera prefectului Eugen Ionică.

Cel mai bine a prezentat-o revista Cancan, într-un articol din 14 iunie 2014. ,,Ea ( Ana Maria Ciaușu- n.r.) a fost numită șefă de cabinet a prefectului de Olt, însă minunea a durat doar o săptămâna! Și asta pentru ca ceilalti angajati ai institutiei au sarit ca arsi cand au aflat de aceasta numire in functie facuta, spun ei, ilegal. Și asta pentru ca Ana nu ar fi avut studii superioare. Ea a fost retrogradată din funcție, însă ca sa evite alte discutii s-a gandit sa-si caute de lucru intr-un alt loc.” precizează jurnaliștii de la Cancan.

Tot ei spun că Ana Maria Ciaușu s-a îmbogățit peste noapte dintr-o afacere controversată cu sistem piramidal ,,care a provocat multe reacții în toata lumea, iar în România s-au înregistrat chiar procese din partea unor clienti care sustin ca au fost pagubiti dupa ce li s-a promis discounturi la cumpararea de produse. Astfel, Ana a ajuns sa fie implicata în această afacere scandaloasă (…)” se mai arată în tabloidul Cancan.

Oricum așii din mânecă nu sunt nici pe departe cei anunțați acum, iar până la alegerile din iunie anul viitor mai e cale lungă și multe lucruri se vor schimba!

Georgiana Raicu

Festivitatea de premiere la ,,Călușul Copiilor” de la Slatina

 fanfara palatul copiilor rm valceaLaureații din acest an de la Festivalul- Concurs ,, Călușul Copiilor” de la Slatina, câștigători ai Marelul Premiu, au fost membrii Formației de Călușari GAL-Vedea Găvanu- Burdea de la Ghimpețeni, premiu oferit de inspectorul școlar general Fleicia Man. Trebuie reținut faptul că membrii Ansamblului fac parte din toate comunele ce aprțin Grupului de Acțiune Local cu sediul la Ghimpețeni, Olt.11266568_569644613176744_1896350237563431724_n

Acest festival, ajuns la cea de-a XVII-a ediție, a adunat peste 1700 de copii, membrii ai ansamblurilor de dansuri populare din Olt și din toată țara, care și-au demonstrat talentul dansului și cântecului popular românesc, într-un spectacol ce a durat trei zile, pe Esplanada din fața Casei de Cultura a Sindicatelor.DSCN4507

După trei zile concurs în care membrii ansamblurilor folclorice și cei ai formațiilor de dansuri călușerești, de , juriului i-a fost destul de greu să aleagă câștigătorii.

Astefel în urma deliberărilor, la Secțiunea ,, Grup Vocal, Orchestre și Fanfare” au fost oferite șase premii I Fanfarei de la Clubul Copiilor din Rm Vâlcea, Orchestrei de la Morunglav, Orchestrei Piatra Olt, Grupului Vocal de la Casa de Cultură din Ploiești, Grupului Vocal ,,Doina Romanațiului” din Osica de Sus și Grupul Vocal ,, Oltencuțele” din Perieți. Un premiu de excelență a fost oferit de către Primăria Slatina, orchestrei din Morunglav.

La Secțiunea Dansuri Fete, pentru clasele I- VIII, premiul I a fost atribuit formaților ,, Vlăstarii” din Mărgineni, Mugurași de Romanați din Rotunda, ,,Cununa” Șopârlița, ,,Mugurașii Iminogului” de la Perieți și locul II a fost acordat formațiilor ,, Cântecele Boianului” din Crâmpoia și ,, Flori de Măr ” din Curtișoara. De asemenea pentru clasele IX- XII, a fost acordat locul I formației ,,Brîulețul” de la Pârșcoveni. Două formatii de la această secțiune, respectiv ,, ,,Tufanca” din Tufeni și Formația de Dansuri Fete din Rotunda din au primit câte un premiu de excelență din partea Primăriei Slatina. Un remiu de Excelență a oferit și Clubul Rottary din Slatina, Formatiei de Dansuri Fete din Rotunda.

La Secțiunea Dans Mixt juriul a oferit un premiu special formației ,, Tufeanca” de la Tufeni și un premiu pentru debut formației ,,Copii Satului” de la Traianu.

Tot la această secțiune ,, Cântecele Boianului” din Crâmpoia a luat II ca și ,, Junii Dobrotesei” din Dobroteeasa și ,, Dorofeiul ” de la N. Titulescu.

Printre premianții locului III a fost atribuit ansamblului ,,Bălteanca” de la Bălteni, locul II pentru ,, Dârjovul” din Valea Mare, ,, Rândunica” Vâlcele, iar locul I a fost atribuit ansamblurilor ,, Alunelu” de la Tia Mare, ,, Hora” din ,,Drăgănești-Olt, ,, Plaiurie Sâmbureștiului” din Sâmburești și formația GAL Ghimpețeni, Olt.

Pentru Secțiunea ,,Cântece și Dansuri populare românești ” locul II a fot acordat formațiilor ,, Romula Malva” din satul Reșca, Dobrosloveni, ,,Oltețul ”de la Morunglav, ,,Brâulețul” de la Pîrșcoveni, ,, Izvorașul Dorului” de la Izvoarele și ,, Mlădițe Gârcovene” din Gârcov.

Locul I la această categorie a fost câștigat de trei ansambluri, respectiv ,, Călușul Junior” de la Scornicești, ,, Mugurașii Brâncovenilor” de la Brâncoveni și ,, Mărțișorul” de la Corbu.

La secțiunea Ansambluri din Țară, locul I a fost obținut de ,, Hora Timișului”, (Timiș), ,,Floare de Colț” ( Alba), ,,Mugurelul” Sighetul Marmației ( Maramureș), ,,Codrulețul” din Găești ( Dâmbovița) ,, Mlădițe Românești” din Întorsura Buzăului ( Covasna), etc. De asemenea, pe scenă a urcat și Ansamblul „Lăpuşniţa”din Republica Moldova, ansamblu care a câștigat, de asemenea, locul I și ca un gest de prietenie și apreciere pentru originalitatea dansurilor populare românești, primăria Slatina i-a acordat o Diplomă de excelență.

După premierea câștigătorilor pe scena amplasată pe Esplanada din fața Casei de Cultură a Sindicatelor din Slatina, au evoluat cu un scurt program artistic al ansamblurilor câștigătoare.

Festivalul a fost organizat de Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt, Palatul „Adrian Băran” Slatina, Consiliul Judeţean Olt, Primăria Slatina, Asociaţia „Căluşarii Slatinei”, Ansamblul Folcloric Profesionist „Doina Oltului” Slatina, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi Cultural Olt, respectiv şi Şcoala Populară de Arte şi Meserii Slatina.

Mai multe amănunte despre câștigătorii concursului ,, Călușul Copiilor” de la Slatina, la VGTV www.vgtvolt.cabanova.com.

Redactor Georgiana Raicu, op. Imag. Editare și montaj, ing. Viorel Raicu.

––––––––––––––––––––––––-

TMK Slatina a inaugurat o nouă secție de producție

TMK Slatina a inaugurat o nouă secție de producție

DSCN5693Luni, 8 iunie 2015, la TMK Slatina, producător de țevi laminate din oțel, de pe platforma slătineană, a avut loc inaugurarea unei noi secții de producție, unde se vor mai creea câteva sute de locuri de muncă. Secţia nr. 5 ACH-ţevi execută cilindri hidraulici pentru industria de automobiledin întreaga lume. Investiţia companiei în noua secţie de producţie se ridică la aproximativ 10 cu albina dumitrescu de la prysmianmilioane de euro. La acest eveniment au participat reprezentanții multinaționalei TMK, oameni de afaceri, oficialități județene, reprezentați ai mass-mediei locale și naționale etc.

Potrivit managerului general, Adrian Popescu, în aceste zile va intra în producție prima etapa și anume: 4 Sectia nr 5- ACH –tevi pentru automobile și cilindrii hidraulici – DSCN5562TMK Artrom, cel mai tânar producător de țevi laminate din oțel din țara , apărut în peisajul industrial romînesc într-un moment exterm de neprielnic și, cotat în 1990 cu șanse extrem de reduse de supraviețuire, a reușit printr-o mobilizare de excepție a managementului precum și a salariaților să își perfecționeze produsele și să ajungă un nume care are valoare pe piața Europeana a țevilor industriale în special al celor pentru aplicații mecanice. Alaturarea la Grupul TMK și alipirea simbiotică a TMK Resița au conferit premisele creșterii DSCN5608volumului de producție și a consolidării poziției în piața europeană a produselor sale unde a devenit unul din jucător de referinăță dar și un nume respectat pe alte piețe, cea a Statelor Unite fiind cea mai importantă.

Competiția în domeniu este însă una extrem de dură iar continuarea creșterii prin mărirea volumului de producție, deși foarte dorită, s-a dovedit a fi nerelist în abordare.

DSCN5637Din acest motiv, pentru TMK Artrom, Compania TMK a defint ca și strategie viitoare de dezvoltare, creșterea valorii adugate a produselor sale prin creșterea ponderii produselor PREMIUM fabricate la Slatina, respective țevi din oțeluri aliate ,cu caracteristici superioare precum și o procesare cât mai avansată a lor.

Sectia ACH constituie astfel primul pas în aceasta DSCN5686direcție, aici fiind procesate suplimentar țevi destinate producerii de cilindrii hidraulici si a componentelor pentru automobile.

Potrivit reprezentanților TMK, multinaționala este unul din primii doi lideri mondiali în domeniul producţiei de ţevi pentru industria gaz și petrol. Compania deține 28 de fabrici amplasate în Rusia, SUA, Canada, România, Oman, UAE şi Kazahstan și are cele mai mari capacităţi de producţie a întregului spectru de ţevi din oţel dintre liderii mondiali de cca 5,5 mln tone. Grupul TMK dispune si de 2 centre de stiinte si cercetari in Rusia si SUA precum și de o rețea de distribuție vastă. Ponderea cea mai mare în structura de livrări a Companiei DSCN5677revine țevilor petroliere cu imbinări filetate de tip Premium. Volumul total de comercializare a ţevilor în anii precedenti a fost de circa 4.3-4,5 mln. tone. ТМК îşi livrează producţia în peste 80 de ţări impreuna cu un spectru mare de servicii insotitoare de tratament termic, acoperiri anticorozie, filetare Premium, servicii de stocare și reparații de tevi.

Divizia Europeană a companiei TMK are două fabrici în Romînia: una la Slatina Artrom și alta la Reșița.

TMK a intrat in Romania in anul 2002 când a cumpărat compania ARTROM (TMK-ARTROM) producător de țevi din oțel pentru industria energetică, constructoare de mașini și construcții. După ce a preluat controlul companiei TMK-ARTROM aflata în dificultate financiară profundă în anul 2002, grupulDSCN5675 TMK a demarat la TMK-ARTROM un vast program de eficientizare și modernizări care continuă și astăzi. Pentru a integra fluxul TMK-ARTROM și cu producșie de materie primă.

Volumul total al investițiilor tehnologice și de mediu realizate de TMK la cele două uzine românesti, este de peste 140 milioane USD la care se adauga investiții prin majorări de capital social prin aport CASH în valoare de cca 85 milioane USD.

Astazi complexul industrial TMK-Artrom Slatina și TMK-Resița este unul foarte cunoscut și apreciat nu numai pe piața românească dar mai ales pe cea europeana si din America de Nord, DSCN5667fiind unul din producatorii de top în industria de tevi mecanice destinate industriilo auto, hidraulice, constructii, etc.

Având peste 2100 de angajati (cca 1350 în Slatina și cca 750 în Reșița) ; intreprinderile TMK realizeaza anual în Romania peste 350 de milioane EURO cifra de afaceri (din care majoritatea este destinata exportului) .

TMK-ARTROM exporta cca 85% din produsele sale în țările membre ale Uniunii Europene, SUA și Canada,DSCN5577 dar și o mică parte în Orientul Apropiat. TMK-Reșita exporta cca 45% din producția sa către alți producători de țevi, iar un procent de 55% este destinat consumului TMK-ARTROM ca materie primă.

După ce a preluat controlul companiei TMK-ARTROM aflată în dificultate financiară profundă în anul 2002, grupul TMK a demarat la TMK-ARTROM un vast program de modernizări care continua și astazi.

Astfel că, până în 2004, laminorul ASSEL a fost adus la capacitatea sa proiectată prin investiții multiple care l-au facut performant în noile condiții de piață.

Totodată au fost implementate măsuri pentru adaptarea producției la standardele de mediu impuse de Uniunea Europeana.

În anul 2006 a fost instalat al doilea laminor de tip CPE cu o capacitate de 100.000 tone/an țevi (singura investiție de green-field de capacitate de productie siderurgică din România după 1989), astfel încât capacitatea de producție a uzinei s-a dublat, ajungând astăzi la 200.000 tone anual.

În anul 2008 a fost instalat Laminorul degrosisor EZTM pentru tagle la Linia ASSEL (tehnologie unică în lume proprietate a TMK.

În anii 2009-2013 au fost instalate în uzină diverse echipamente destinate creșterii calității producției, a diversificării ofertei, pentru reducerea costurilor energetice și protecției mediului.

Lanțul productiv a fost completat prin achiziționarea TMK-Reșița, care produce materie prima (tagla țeavă) în principal pentru fabrica de la Slatina. Un accent deosebit a fost pus pe calitatea produselor finite și pe optimizarea parametrilor de producție. Marea provocare a investitorilor a fost aceea de a reuși să retehnologizeze fabrica de la Resița, aflată, de asemnea, într-un stadiu avansat de degradare tehnică si cu o tehnologie învechită și foarte poluantă și care a trebuit să îndeplineasca standardele de mediu europene impuse prin programul de privatizare, și asta pâna la intrarea României în Uniunea Europeană, eveniment care a avut loc la 1 ianuarie 2007.

În ciuda timpului extrem de scurt investițiile de mediu au fost realizate într-un timp record, la finele anului 2006 TMK inaugurând cea mai modernă instalație de captare a gazelor arse și desprăfuire din siderurgia românească. Încă de la început strategia TMK pentru TMK-Resița a fost de a transforma uzina într-un producator modern de tagla destinata productiei de tevi de la TMK-Artrom.

În anul 2006 a fost realizată Instalația de captare a gazelor arse si desprăfuire pentru eliminarea imissilor de gaze și praf de la vechiul cuptor electric.

La 27 februarie 2007, a fost inaugurată noua instalație de turnare continuă a taglelor, cu o capacitate de 450.000 tone/an .

Procesul de modernizare a continuat cu o instalație de vidare, astfel că în anul 2011 a fost instalat un nou cuptor EBT de 110 tone complet nou iar în 2012 se realizează modernizarea și mărirea capacității intalației de captare a gazelor arse și desprăfuire (realizată în 2006). TMK Artrom Slatina și TMK-Resița, sunt printre foarte puţinele companii siderurgice importante din România care au reuşit în mod continuu din 2011 să inregistreze profit substanțial.

Având în vedere supra-capacitățile de producție de țevi comerciale la nivel global, pentru a crește eficienta produselor sale, TMK a definit ca strategie de dezvoltare pe termen lung pentru Divizia din Europa creșterea calității și valorii adăugate a produselor sale în domeniul țevilor industriale (automobile, cilindrii hidraulici, organe de mașini, echipamente de ridicat și transportat, etc) și creșterea producției de produse din gama țevilor industriale de tip Premium.

În acest sens, TMK a demarat în TMK-ARTROM un program de investiții care se deruleaza în perioada 2014- 2018, program ce prevede dezvoltarea unor facilități tehnologicie care să transforme produsul finit de la Slatina (țevi mecanice) în produse cu valoare adaugată mai mare și deci și cu eficienta crescută.

În septembrie 2012, compania romanească ТМК-Artrom a sarbătorit cea de-a XXX-a aniversare de la inființare. Anul acesta va marca și aniversarea a 10 ani de la achiziţionarea capacităților de producţie din Romania de către Grupul TMK.
Inființată în 1982 ca întreprindere de stat, uzina de la Slatina și-a început producția in 1988, iar dupa căderea regimului comunist și trecerea Romaniei la economia de piață, a fost transformată în 1991 în societate pe acțiuni cu capital de stat și a fost numită Artrom SA. La 20 noiembrie 1995 a fost listata la Bursa de Valori București, dar cu toate acestea, privatizarea ei a fost un proces lung și dificil. Contextul economic deosebit de dificil care a caracterizat economia româneasca a anilor 90, a făcut ca numai în anul 1999 Artrom să fie efectiv transformată in companie cu capital mixt, public-privat, actionar majoritar devenind compania austriaca STARO
Gmbh. Pe fondul redresarii economiei si accelerarii procesului de privatizare, Artrom a fost preluată în 2001 de compania germană Sinara Handel Gmbh (redenumită ulterior TMK Europe).
De la 1 martie 2006, Artrom SA devine parte integrantă a grupului TMK și își schimba numele în TMK-Artrom.

Mai multe amănunte într-un reportaj realizat luni după inaugurarea secției, la VGTV www.vgtvolt.cabanova.com.

Georgiana Leulescu Raicu

Moarte violentă pe calea ferată la Fărcașele

Moarte violentă pe calea ferată la Fărcașele

accident2Un accident feroviar a curmat viața unui șofer de TIR în vârstă de 48 de ani din Caracal. Teribilul eveniment a avut loc la trecerea la nivel cu calea ferată în comuna Fărcașele, sat Fărcașele de Jos, sâmbătă, 23 mai, în jurul orei 13:00. În accident au fost implicate trenul InterRegio 1692, Timișoara-București Nord și un autotren încărcat cu pietriș.

În urma apelului la numărul unic de urgență 112, la fața locului au fost mobilizate în cel mai scurt timp forțe și mijloace din cadrul Detașamentului Caracal (un echipaj de prim ajutor, încadrat cu trei pompieri SMURD), Gărzii Stoenești (o autospecială complexă pentru intervenție și descarcerare, încadrată cu șase pompieri) și Grupa Operativă a ISU Olt, condusă de Împuternicit Prim Adjunct al accidentInspectorului Șef, Colonel Costel BELBEA și Șeful Centrului Opreațional al ISU Olt, Colonel Dorel Predescu (o autospecială pentru primă intervenție și comandă, doi ofițeri și un subofițer). În sprijinul pompierilor a venit și o ambulanță de la SJA. Echipajele de intervenție au acționat pentru descarcerarea șoferului autotrenului, în vârstă de 48 de ani, din Caracal, găsit în capul tractor al autocamionului, la aproximativ 400 de metri de locul impactului, în stare de inconștiență. Acesta a fost scos din cabina grav avariată, după aproximativ 10 minute, fiind preluat, fără puls, apneic, cu midriază fixă și traumatisme multiple de personalul medical. Aceștia au început imediat manevrele de resuscitare, fără rezultat favorabil, decesul fiind constatat de SJA, a declarat plutonierul major Alin Băsăşteanu, purtătorul de cuvânt al ISU Olt. În momentul producerii accidentului, în tren se aflau aproximativ 160 de călători, niciunul dintre aceștia nu a necesitat îngrijiri medicale. Conductorul de locomotivă, în vârstă de 35 de ani, din orașul Balș, a fost rănit ușor în urma impactului ( excoriații la față și membrele superioare ) și a fost asistat medical la locul intervenției.

Natașa Grigorescu

Taraful lui George Udilă, spectacol de zile mari la Grădinari

Taraful lui George Udilă, spectacol de zile mari la Grădinari

DSCN2601

Taraf George Udila

Muzica lăutărească tradițională s-a prezentat în haine de gala la spectacolul de la Gradinari, susținut de taraful condus de dirijorul Alexandru Marin. Concertul face parte dintr-un turneu ce va avea loc în alte nouă județe ale țării și a fost posibil prin alocarea de fonduri guvernamentale. Toată floarea cea vestită a muzicii lăutărești a fost prezentă la Grădinari, invitată surpriză fiind acordeonistul Ionică Minune.

Primarul comunei Mihai Ioana a adus pentru locuitorii comunei pe care o păstorește cei mai vestiți lăutari. Pe scena de amenajată lângă primăria din Grădinari au evoluat nume precum clarinetistul George Udilă, violonistul Alexandru

Mihai Ioana, primar Gradinari

Mihai Ioana, primar Gradinari

Marin, țambalagiul Cristache Eugen Ciolac/Ness și acordeonistul Ionică Minune.

Deși nu foarte numeros publicul a apreciat prestația lăutarilor și le-a mulțumit cu aplauze. Nu mai puțin de două ore a răsunat comuna Grădinari sub asediul voirilor, acordoanelor, țambalelor și clarinetelor.

Cei mai vestiți lăutari au cântat astăzi (27 mai) aici, la Grădinari. A fost o mare onoare pentru noi să fim aleși în cadrul turneuDSCN2558lui pe care îl au în țară. Au cântat excepțional iar pentru locuitorii comunei a fost o adevărată surpriză sa-l audă cântând pe maestrul Ionică Minune”, a spus primarul comunei Grădinari.

Dirijorul tarafului, Marin Alexandru, are o carieră muzicală de peste trei decenii la cel mai înalt nivel. La 20 de ani şi-a câştigat prin concurs locul de solist instrumentist într-una dintre cele mai aprDSCN2513eciate formaţii de muzică populară din România, Ansamblul Ciocârlia, iar la 34 de ani a devenit, tot prin concurs, dirijorul acesteia. Activitatea sa muzicală a continuat în paralel, astfel că Marin este, de 20 de ani, colaborator permanent al maestrului Gheorghe Zamfir, iar de 15 ani, dirijor secund al Orchestrei Naţionale de Folclor “Gheorghe Zamfir” fondată şi condusă de geniul român al naiului. DSCN2500Alături de maestrul Gheorghe Zamfir şi de alţi artişti români, Marin a concertat în veritabile temple artistice ale lumii precum Olimpia Hall din Paris şi Geneva, Carnegie Hall New York. Tot pe scena amenajată la Grădinari a urcat și unul dintre cei mai mari țambalagii ai României, Cristache Eugen Ciolac (Ness) dar și clarinetistul George Udilă și acordeonistul Ionică Minune.

Mai multe amănunte la VGtv http://www.vgtvolt.cabanova.com

Redactor Natașa Grigorescu, op. Imag. Editare și montaj ing. Viorel Raicu

Mașinile parcate neregulamentar nu mai pot fi ridicate

Mașinile parcate neregulamentar nu mai pot fi ridicate

ridicari masiniDupă ce ani de-a rândul s-a încercat disciplinarea șoferilor care parchează în locuri nepermise prin măsura de ridicare a vehiculului, iată că Înalta Curte de Casație și Justiție a interzis această practică.

La Slatina s-a dispus deja măsura de stopare a ridicării mașinilor parcate neregulamentar pe raza oralșului care intrase în vigoare în 2010. Decizia a fost pusă în practică de luni, 25 mai, în urma unei decizii în acest sens a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis recursul în interesul legii formulat de Avocatul Poporului (AP) și a stabilit că procedura de aplicare a măsurii de ridicare a vehiculelor staționate sau oprite neregulamentar pe partea carosabilă nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale. „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art.128 alin.(1) lit.d), art.134 alin.(2) şi art.135 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportate la dispoziţiile art.3 alin.(1), art.5, art.36 alin.(1), alin.(2) lit.d) şi alin.(6) lit.a) pct.13 din Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, art.21 lit.b) şi art.24 lit.d) din Legea-cadru a descentralizării nr.195/2006, procedura de aplicare a măsurii tehnico-administrative constând în ridicarea vehiculelor staţionate/oprite neregulamentar pe partea carosabilă, prevăzută de art.64 şi art.97 alin.(1) lit.d) şi alin.(6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002, nu poate fi reglementată prin hotărâri ale consiliilor locale“, se arată în sentinţa Curţii Supreme.

Avocatul Poporului a formulat la Curtea Suprema un recurs in interesul legii privind legalitatea hotararilor adoptate de consiliile locale in vederea reglementarii procedurii privind ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar. „Apreciem ca hotararile consiliilor locale adoptate in vederea reglementarii procedurii privind ridicarea vehiculelor stationate neregulamentar depasesc competenta ce revine consiliilor locale in aceasta materie, fiind contrare prevederilor actelor normative cu forta juridica superioara”, se sustine in recursul formulat de AP.

Poliția Locală Slatina a pus în practică decizia Curții, astfel că mașinile parcate neregulamentar pe raza municipiului Slatina nu vor mai fi ridicate. ”În ce ne priveşte pot să vă spun că am dat o notă internă prin care am dispus oprirea acestei operaţiuni în oraş. Mai exact, am dispus suspendarea tuturor acţiunilor ce presupun ridicarea de maşini de pe raza urbei. Teoretic, noi am mai fi putut continua această acţiune, dar am considerat că nu ar fi de folos nimănui şi am da naştere la nişte litigii care nu-şi au rostul”, a afirmat Adrian Pop, directorul Poliției Locale Slatina.

Natașa Grigorescu

–––––––––––––––––––––––––––-