Prefectul de Argeș vrea o hartă cu categoriile de risc de inundații

Prefect Mihai Oprescu

Prefect Mihai Oprescu

Mihai Oprescu, Prefectul de Argeș a convocat  toti membrii Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta Arges in scopul cartografierii si intocmirii unor harti de risc la nivelul judetului Arges, pe baza inventarierii principalelor surse generatoare de situatii de urgenta, precum si prin evaluarea istoricului calamitatilor cu care judetul nostru s-a confruntat in ultimii 25 de ani (inundatii, cutremure, avalanse, incendii, explozii, samd).

Inițiativa prefectului este mai veche și a prezentat-o celor  două batalioane de vanatori de munte din judet, cărora le-a cerut întocmirea unei hărți fizice pentru zonele montane care să cuprindă

Prefectura Arges

Prefectura Arges

principalele riscuri și posibilitățile de intervenție și de salvare.

,,De data aceasta, solicitarea a venit din partea Viceprim-ministrului pentru securitate nationala, ministrul afacerilor interne, domnul Gabriel Oprea si se refera la identificarea tuturor categoriilor de risc de la nivelul intregului judet. In plus, pe langa aceste harti, s-au intocmit si asa numitele Registre de capabilitati care cuprind inventarierea tuturor resurselor de interventie umane si tehnice de la nivel de municipiu, oras si comuna pe care le putem utiliza in cazuri de situatii de urgenta, mijloace care apartin atat institutiilor statului, cat si agentilor economici. Resursele au fost grupate pe urgente de

Prefectura Arges

Prefectura Arges

interventie, pe 3 coduri – Alpha (pentru resursele disponibile 24 de ore din 24, cu timp de operationalizare de la 3 pană la 60 de minute), Bravo (pentru resursele ce se pot operationaliza intr-un interval mai mare de 60 de minute) si Charlie (cele care presupun mobilizarea unor resurse suplimentare.” A precizat prefectul în cadrul ultimei ședințe de lucru cu șefii deconcentratelor și primarii din județ.

Oprescu speră ca în acest fel, cele doua situații intocmite la nivel județean să ajutate la reanalizarea tuturor procedurilor de intervenție pentru fiecare tip de risc în parte și cum se po9inundatiitibenisalvatoriate acționa eficient în cazul producerii unui accident.

,,Nu vreau ca cetățenii sa se alarmeze sau să considere iminenta producerea unei situații de risc, dar noi, autoritățile, trebuie să depunem toate eforturile pentru a preveni și limita cât de mult posibil efectele- dacă situația o impune.” a mai adăugat prefectul Oprescu

10501892_676357785782787_833967088693845230_n   Acesta a dat un termen tuturor instituțiilor județene ca până la finalul lunii, să facă un necesar de echipamente de intervenție (autospeciale de pompieri, bărci, mașini de descarcerare, mașini pentru ambulanță), după crae va fi înaintat Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul MAI, condus de secretarul de stat Raed Arafat, sperând ca în acest fel să poată obține finanțări de orice fel pentru a mări stocul de tehnică de intervenție din județ.

Georgiana Leulescu Raicu

Pompierii olteni și-au prezentat bilanțul

1510865_772839346133661_7260627472932022188_nEvaluarea activității ISU Olt pe 2014, a avut loc, ca de obicei în Sala Europa a CJ Olt, în prezența reprezentanților instituțiilor locale și județene și cadrelor inspectoratului, ocazie cu care au fost  prezentate principalele evenimentele la care au participat pompierii olteni pe parcursul anului trecut.

Potrivit raportului prezentat în anul 2014 ISU Olt a fost solicitat să intervină la un număr de 5566 intervenţii, faţă de 4628 intervenţii în anul 2013, creşterea procentuală fiind de 20,26 %. Un număr importat de intervenți au fost la incendii-326, urmat de inundații- 202, asistare persoane- 79, salvări animale 56, asigurarea evenimentelor publice-10351012_772839172800345_2374894011353356580_n 36, etc. De asemenea au mai fost 4718 intervenții ale echipajelor SMURD  și peste 100 de intervenții în alte cazuri.

Statistica prezentată mai arată că s-au înregistrat 38 de victime din care șase răniți și trei decedați în incendii și patru răniți și 25 decedați în alte situații.

În timpul acţiunilor de intervenţie au fost salvate un număr de 254 persoane ( 217 adulţi şi 37 copii), precum şi 507 animale şi 339 păsări.

În anul 2014, echipajele SMURD au participat la 4718 intervenţii din 10943754_772839119467017_9095912067843172536_ncare 4697 intervenţii de prim ajutor medical şi 21 intervenţii de descarcerare. În urma acestora, au fost asistate medical un număr de 4799 persoane din care 4452 adulţi şi 347 copii.

Pentru dăruirea și profesionalismul de care au dat dovada Inspectoratului pentru Situații de Urgenta „Matei Basarab” al județului Olt, a primit din partea Primăriei Slatina  o diplomă de merit, cu ocazia premiere reprezentanti maicelei de-a X-a ediție a Festivalului ,,Slatina, dragostea mea!”

Menționăm că toate structurile MAI au primit câte o diplomă din partea municipalității.

Georgiana Leulescu Raicu

Centrul Comunitar de Servicii integrate, înființat la Stoenești

Alexandru Damian, primar Stoenesti , Olt

Alexandru Damian, primar Stoenesti , Olt

Centrul Romilor pentru Politici de Sănătate SASTIPEN, în parteneriat cu genția de Dezvoltare Comunitară ,, Împreună” și Centrul de resurse și Formare în Profesiuni Sociale ,,Pro Vocație”, au inaugurat vineri 23 ianuarie, în sediul Primăriei Soenești Olt ,,Centrul Comunitar de Servicii Integrate”, eveniment la care au prticipat  inițiatorul proiectului George Rădulescu,  Alexndru Damian, primarul localității, Curt Viorel, coordonatorul proiectului local, dar și câțiva localnici interesați de acest proiect.

George Rădulescu a spus că Centrul de Servicii Integrate reprezintă  un concept care se adresează întregii comunități  și în cadrul căruia văr fi furnizate  gratuit, servicii de consiliere și orientare  privind formarea profesională, indentificarea și valorificare oportunităților de ocupare a membrilor  comuniDSCN8560tăților rurale, dezvoltareacompentențelor anteprenorile,  și asistență privind înființarea de mici afaceri.

,, Vor fi suținute atât sesiuni de informare, educare, conștientizare cu privire la importanța sănătății, cât și servicii de consiliere socială, în funcție de nevoile celor ce vor solicita  serviciile centrului.În plus, va urmări dezvoltareaa și implementarea unor activități viabile, care să asigure o abordare intwegrtaă a serviciilor oferite populației din mediul rural, în vederea creșterii ratei de ocupare a a cesteia în activități non-agricole” a precizat, printre altele, George Rădulescu.

proiect stoenesti Potrivit reprezentanților, în județul Olt a mai fost  implementat un proiect asemănător și în localitatea Grădinari.

De asemenea, Centre Comunitare de Servicii Integrate vor mai fi amplasate și în alte cinci localități situate în  regiunile din Sud-Vest și Nord-Est ale țării, beneficiind și de sprijinul autorităților locale, în vederea susținerii  și desfășurării activităților pe termen lung, în DSCN8561beneficiul comunității locale.

Amănunte de la lansarea proiectului de la Stoeneși, Olt într-un material la VGtv http://www.vgtvolt.cabanova.com

Redactor Georgina Raicu, op. imag. editare și montaj ing. Viorel Raicu

ETNOGRAFICA- Concurs de fotografie la Slatina sabotat de DJ

DSCN8494Ediția a V-a  a concursului de fotografie ,, Etnografica” de la  Slatina, organizată de Centrul Cultural ,, Eugen Ionescu” din Slatina, Directia pentru promovarea Culturii Olt, si Primaria Slatina, a fost sabotată de DJ la decernarea premiilor. Angajat probabil pe șpagă sau pe pile, DJ-ul a bruiat mai bine de 10 minute discursul de prezentare al lui Valeru Ciurea, inițatorul acestui concurs.

Cu chiu, cu vai, s-a înțeles că la această ediție au participat fotografi din Târgu Mureş, Reşiţa, Braşov, Craiova, Târgovişte, Râmnicu VâlceaDSCN8532. – câştigătorul Medaliei de Aur a fost   Csibi Gellert, de la Târgu Mureş, medalia de argint i-a revenit lui Flavian Savescu de la Reşiţa,  iar Adela Lia Rusu de la Oradea a obținut  Medalia de Bronz.

De asemnea, Tordai Ede de la Târgu Mureş și Magdo Istvan de la Săcele-Braşov, au câștigat câte o mențiune.

Afis Etnografica (1) Printre autorii prezenți am putea enumera delegația  de la Târgovişte formată din Ion Mărculescu, Alexandru Pompiliu, Paul Lepădatu, Ion Zegheru, Teodor Badea, Ciprian Grigorescu,  de la Craiova a venit Mircea Anghel, preşedintele Fotoclubului „Mihai Dan Călinescu“ şi al Societăţii Fotografice „Dacica“;. De remarcat a fot prezența lui Ion Ciubotaru de la Râmnicu Vâlcea– preşedintele Fotoclubului „Floarea de colţ“ însoţit de Răzvan Emilian Dumitrescu, Julien Oncete şi de soția sa, Sanda Ciobotaru.

DSCN8525

Denisa Andreea Popescu

Evenimentul a fost ,,salvat” de micuța Andreea Denisa Popescu, care a interpretat fără cusur, mai multe melodii de muzică populară, dar şi de pustiul George Rizea, de sapte ani, care executat cateva jocuri căluşereşti sub comanda discretă a bunicului său.

Mai multe amanunte la VGtv www.vgtvolt.cabanova.com

Redactor Georgiana Raicu, op. imag. ing. Viorel Raicu

Decât medicamente cu gramada, mai bine un pahărel de țuică!

Tuica-vin-bere-in-functie-de-boliŢuica noastră i-a lăsat cu gura căscată pe cercetătorii americani, care au constatat că băutura cea mai populară în rândul românilor este un adevărat medicament.

Un studiu realizat recent în SUA relevă că, în cantități moderate, populara țuică de prună poate proteja inima și poate trata anumite probleme ale stomacului și bilei. Studiile biochimiștilor americani confirmă o dată în plus că bunicii noştri nu greșeau deloc atunci când alungau bolile cu leacuri în care „picurau” și tradiționala băutură. Consumată cu moderație – nu mai mult de 30 de ml pe zi – poate combate cu succes bolile de inimă, de stomac și problemele la bilă.images
Cercetătorii americani au descoperit secretul unor vindecări miraculoase: o enzimă prezentă în cactusul Karroll viridis enoae se găsește în cantități de opt ori mai mari în țuica de prune. Această substanță are rolul de a reduce depunerile de colesterol de pe artere și este prezentă în peste o sută de medicamente naturiste cu rol în prevenirea aterosclerozei şi a infarctului miocardic. Consumul zilnic a 30 images (3)de ml de țuică de prună poate substitui cu succes acest tratament, la un preț mult mai mic.
În țuică, se mai găsesc șase tipuri de substanțe care hrănesc celulele roșii ale sângelui și care cresc cu 120% viteza de producere a hemoglobinei. Un alt beneficiu pe care îl aduce țuica slabă organismului este reglarea funcțiilor hepatice, grație conținutului de vitamine A, B, C, D1 și D2, nedegradabile termic și ușor de asimilat. Băutura se recomandă în dischinzeii biliare, disfuncții ale ficatului provocate de o

Dr. Florin Tuinea

Dr. Florin Tuinea

slabă irigare cu sânge a acestuia sau chiar constipație.
Pentru efecte maxime, țuica este indicată ca aperitiv cu 10-15 minute înainte de servirea mesei de prânz, pentru că favorizează absorbția substanţelor hrănitoare din alimente. În acest caz, nu mai trebuie consumate alte băuturi alcoolice la masă.

Dr. Florin Tuinea

 Ediție jubiliară a festivalului  ,, Slatina, dragostea mea!”

afisAnul acesta s-au împlinit zece ani decând a fost inițiat Festivalul ,, Slatina, dragostea mea!”, un omagiu adus Slatinei și locuitorilor  săi, prezenți pe aceste meleaguri de aproape  650 de ani.

Fiind ediție jubiliară, festivitățile dedicate municipiului Slatina, se desfășoară pe parcursul a patru zile, începând de joi 21 ianuarie și până pe 24 ianuarie, Ziua Unirii Principatelor Române. Autoritățile locale au pregătit o serie de activități cultural- artistice, piese de teatru, muzică populară și ușoară,  cu interpreți îndrădiți.

Cu acest prilej, pe scena Teatrului  ,,Eugen Ionescu”din Slatina s-a jucat piesa de teatru „Fidelitate”, în rol principal fiind actorul Florin Busuioc, de la Teatrului ACT din Bucureşti Festivitățile dedicate celei de-a X-a ediție ,, Slatina, dragostea mea!” au premierea elevilordebutat joi 21 ianuarie, în cortul special amenjat pe Dealul Grădiște.  Ca de obicei, la acest festival,  au fost premiate cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsătorie, domnii invitând doamnele la dans pe muzica de suflet a Mirabelei Dauer. ,,Mă bucur că și în acest an am putut fi alături de cei de la care avem ce învăța despre viață, dragoste și fericire.” A spus, printre altele,  primarul 1618689_773224412761821_1473408285711895159_nSlatinei, Minel Prina.

Tot cu acestă ocazie au fost acordate  patru premii pentru ,,Personalitatea anului” . Astfel că, primul premiu a fost acordat  în domeniul economic luiFlorin Dănuţ Turmacu, managerul firmei Securitylayer Hosting Solutions SRL Slatina, absolvent al Colegiului Naţional „Radu Greceanu” Slatina şi câştigător al Locului I la Olimpiada Internaţională de Informatică. În domeniul educaţie – cercetare, personalitatea anului a fost desemnată Andreea Florina Săndiţă, elevăprmierea cuplurilor a CNRG Slatina, câştigătoarea premiului Juvenes Translatores, concursul pentru tinerii traducători din Uniunea Europeană, organizat de Comisia Europeană, iar personalitatea anului în sport sunt Bianca Maria Bazaliu, legitimată în 2014 la CSM Slatina şi campioană mondială la handbal juniori, cu echipa de junioare a României, şi antrenorul Gavril Kozma, pentru performanţele obţinute la Campionatul Mondial de Handbal Juniori din Macedonia.  De asemenea, Manuela Irina Pătrăşcoiu, directorul premieregeneral al Companiei Naţionale de Investiţii, pentru susţinerea proiectelor municipalităţii slătinene, a fost desemnată „Managerul Anului”, iar Constantin Negri de la Poliţia Locală Slatina – Compartiment Ordine Publică , „Poliţistul Anului”, pentru îndeplinirea cu succes a atribuţiilor de serviciu şi prestaţia profesională generală de care a dat dovadă în anul 2014.

În total, între 20 – 24 ianuarie 2015, cu ocazia îm

10943690_1043066979052285_5877947841870025860_n

plinirii a 647 de ani de atestare documentară a Slatinei, municipalitatea a acordat nu mai puţin de 1.164 de diplome și a premiat 777 elevi, 189 sportivi, 185 profesori, 23 antrenori, care au avut rezutate foarte bune în 2014, precum și 42 de cupluri care, anul trecut, au împlinit 50 de ani de căsnicie.

Tot cu acest prilej, de Ziua Unirii Principatelor Române pe Esplanadă , după ce s-a dansat îm marea horă,  elevii de la CNV ,,Nicolae 10933871_1043067469052236_3469600276181646814_nTitulescu” au asamblat harta României din piese de puzzle cu cele mai reprezentative simboluri: mânăstirile din Bucovina, cazinoul din Constanța, Delta Dunării, fabrica Dacia, etc, iar simbolul județului nostru a fost Podul peste Râul Olt, fotografie recent premiată în cadrul   concursului ,, Magie prin fotografie”.

Georgiana Leulescu Raicu

Ion Ciocan: N-am primit de la CJ Olt nici macar praf în ochi!

DSCN8054Primarul celei mai mari localități rurale din Olt, Ion Ciocan de la Osica de Sus, a reușit să încheie anul 2014 cu câteva realizări, având în vedere că PNL, cel puțin în județul nostru s-a aflat în opoziție aproape dintotdeauna.

Comuna olteană, Osica de Sus are peste 5000 de locuitori și este împărțită în nouă sate are,iar  până acum are de 15 km de canalizare, două staţii de epurare, una funcţională încă din 2006, care deservesc aproximativ o mie de locuinţe, peste 15 km de drumuri asfaltate, 40 km de reţea de apă, şapte puţuri, patru bazine de apă, o subunitate de jandarmi, una de pompieri cu descarcerare şi salvare și binențeles o secție de poliție. De asemenea,pe raza localității mai sunt două DSCN8061cabinete stomatologice, un centru de permanenţă medicală, cu 12 medici şi tot atâtea asistente fac de gardă, prin rotaţie, asigurând permanenţa, fizioterapie, chinetoterapie, cabinet de consultare. Aceste servicii, mai puţin cele stomatologice, sunt gratuite pentru localnici, cheltuielile fiind suportate din bugetul local.

Din 1966 în comuna Osica de Sus funcționează un liceu teoretic, printre absolvenții primelor  generații aflându-se și primarul Ion Ciocan. În momentul de față Liceul are câte trei clase de clasa a IX și a X și câte două de clasa a XI și a XII.

DSCN8065 Printr-un proiect de finanțare Guvernamentală, liceului din localitate i-au fost atribuiți în 2007 suma de 125 de miliarde lei vechi pentru construcția unui Campus Școlar, însă din păcate, finațarea a fost oprită la 38 de miliarde lei vechi, iar construcțiile începute riscau să se deterioreze dacă anul trecut, primarul nu ar fi refăcut proiectul pentru a obține fonduri europene.

De această dată, valoarea contractului pentru finalizarea Campusului Școlar a fost  de 2.079.000 de euro, iar lucrările vizează, în special,  reabilitarea construcției începute existente, construirea unui cămin-internat care să includă 10 garsoniere pentru profesori, construirea DSCN8069unei cantine, a unei săli de sport, a unui atelier, precum și construirea unui teren de sport. Proiectul mai prevede   asfaltarea unor alei pietonale și carosabile, spații verzi, împrejmuire, platforme de gunoi. De asemenea,  se vor asigura utilitățile (apă, canal, energie electrică), racordarea la drumul comunal, instalarea unei centrale termice, etc.

În 2011, datorită investiţiilor făcute în comună, primarul Ion Ciocan, i-a fost acordat premiul de «cel mai bun primar de comună din România.

( …) Amănunte într-un interviu în exclusivitate la VGtv

Reporter Georgiana Raicu, op. imag editare și montaj Viorel Raicu VGtv www.vgtvolt.cabanova.com

Românii au sărbătorit 156 de ani de la Unirea Principatelor Române

pitest2Contemporanii au numit data de 24 ianuarie 1859 „Ziua cea mare a veacului”, si pe buna dreptate. Unirea Principatelor Române Muntenia și Moldova sub un singur sceptru, cel al lui Alexandru Ioan Cuza, a declanșat procesul modernizării societății românești, al racordării la valorile vremii.

Din acea zi de 24 ianuarie, un stat nou se alătura Europei, încercând să pășească în cadența acesteia, să pulseze în ritmurile în care se mișca și bătrânul continent. La nici doua decenii după Unire, România se integra în familia națiunilor independente, nu foarte numeroasa pe 10947215_1609220739307057_4019034014791001897_natunci. Tot la mai puțin de două decenii o altă provincie istorică românească, Dobrogea, se realipea la trunchiul neamului românesc.
Unirea Principatelor a sudat sufletește și pe românii aflați sub dominația celorlalte două puternice imperii ale epocii, habsburgic și țarist, întârindu-le credința ca, pentru ei, pentru toți cei de aceeasi limbă, de același sânge „soarele răsare-n București”. Credința în izbânda dreptei lor cauze a fost balsamul întăritor care i-a ajutat să treacă peste greutăți, să surmonteze obstacole ce păreau de netrecut și să învingă în cele din urmă în anul eroic 1918.

gramada la srmale Slatinenii s-au  înghesuit la saramale stând în ploaie două ore

La Slatina, ceremonia a început la statuia lui AI Cuza, de pe bulevardul cu același nume, printr-o sujbă religioasă oficiată de un sobor de preoți ai Episcopiei Slatina, sub conducerea lui PS Sebastian. Prefectul Silviu Neacșu a ținut oscurtă alocuțiune despre importanța Micii Uniri a Principatelor Române de la 1859, după care a urmat depunerea coroanelor de flori la statuia celui cea înfăptuit acestă unire: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

După parada militară, ceea ce am văzut doar în fotografiile de după 10891485_773713679379561_9031701206281408081_nal doilea Război Mondial, când foametea bântuaia întreg mapamondul. Sute de slătineni stăteau în ploaie și frig, de câteva ore bune, la o coadă interminabilă, pentru a apuca o porție de sarmale și un pahar cu vin fiert. Tineri, bătrâni și copii  cu fețele încremenite de frigul pătrunzător, nu le-a păsat de hora în care s-au prins autoritățile județene și locale, pentru că, cei mai mulți dintre ei, nu aveau habar  de ceea ce se petrece și nici ce simbolizează această zi. Era o altă  ocazie când puteau să mănânce și să bea gratis.

 Vâlcenii au ciocnit un pahar de vin fiert

La Rm Vâlcea, evenimentul dedicat împlinirii a 156 de ani de la Mica Unire a debutat în faţa Prefecturii cu un scurt moment artistic, prezentat de actorii Teatrului ,,Ariel”, care au reconstituit momentul când domnitorul AlexaRm Valcea, unireandru Ioan Cuza a înfăptuit unirea Moldovei cu Ţara Românească. După oficiera unei slujbe de pomenire a uni sobor de preoți din Arhiepiescopia Râmnicului, a urmat parada militară.

În finalul acțiunii, prefectul județului, Dumitru Cornoiu, reprezentanți ai deconcentratelor precum și o serie de oameni politici și cetățeni de rând s-aau prins în Hora Unirii pe platoul din fața Prefecturii Vâlcea.

Voia bună a fost întreținută de Orchestra ,,Rapsodia Vâlceană” , printr-un spectacol de zile mari cu muzică populară, în timp ce vâlcenii pitestiau ciocnit un pahar cu vin fiert.

Argeșenii s-au prins în Hora Unirii cu ,,Domnitorul Cuza”

Mnifestările dedicate Unirii Principatelor Române de la Piteși,  s-au desfășurat în fața  busolttului domnitorului  A.I. Cuza începând cu o slujbă religioasă oficiată de un sobor de preoți ai Episcopia Atgeșului și Muscelului, urmată de momentele solemne ale depunerilor de coroane şi flori de către autorităţille județene,  reprezentanţii partidelor politice, oameni de cultură, elevi şi studenţi.

După prada militară,  Alexandru Ioan Cuza, interpretat de un actor al Teatrului ,, Alexandru Davila”, din Piteşti, a invitat pe toți cei prezenți la o uriașă Horă a Unirii , în piațeta din fața Tribunalului Comercial.

Premierul Ponta huiduit la Iașipresedintele iohannis

„Faptul că pentru prima dată ziua de 24 ianuarie a fost recunoscută prin lege ca sărbătoare națională este doar una din reparațiile morale pe care Iașiul și Moldova le merită. Cred că datoria Bucureștiului pentru Moldova mai are foarte mult de a fi achitată”, a spus Ponta.
În momentul în care acesta a fost invitat la microfon pentru discursul de Ziua Unirii, din mulțimea adunată în Piața Unirii s-au auzit preț de câteva secunde huiduieli.
Acestea au încetat în momentul în care premierul și-a început slatina2alocuțiunea, care nu a durat mai mult de 1 minut, scrie ziaruldeiasi.ro. Victor Ponta l-a felicitat pe primarul Nichita pentru parteneriatul cu Chișinăul și cu Cernăuțiul ce urmează a fi semnat pe linie culturală și le-a adus aminte ieșenilor că ”uniți sunt mai puternici”. Apoi a cedat microfonul mitropolitului Teofan.

Georgiana Leulescu Raicu

Prof. Dr. Florin Epure

Mesaje de coondoleanțe pentru TRAIAN ZORZOLIU

IMG_5492,,ENCICLOPEDIA”  TRAIAN ZORZOLIU, S-A DUS IN LUMEA CELOR DREPTI

Unul dintre cei mai cunoscuti muzeografi din tara- TRAIAN ZORZOLIU- istoric, profesor, pictor, scluptor și scriitor, s-a stins din viață, după o grea suferință la venerabila varsta de 79 ani. Până în ultima zi a fost condus destinele celui mai interesant muzeu din sudul Europei- așa cum declarase intr-un interviu- Muzeul Câmpiei Boianului de la Drăgănești Olt. O viață întreagă a strâns documente, vestigii, obiecte de artă și cult, a scris despre ele si a reconstruit așezăminte omenești din cele mai imagesvechi timpuri pentru a reda cât mai fidel viața, istoria și îndeletnicirile populației românești din Câmpia Boianului. În acest sens putem aminti satul neolitic, bordeiul, casa țărănească sau bisericuța din lem.  Ultima sa mare realizare, din cadrul Muzeului Câmpiei Boianului este reconstructia unei cetăți dacice în mărime naturală, situată pe un deal al orașului Drăgnești Olt.

images (3)O parte din realizarile sale se află acum pe site-ul Muzeului  www.muzeulcampieiboianului.cabanova.com, realizat de noi, cu materiale strânse în ani de zile, pe care însă l-a lăsat neterminat.

A fost un prieten apropiat, un mentor și un colabortor redutabil!

Dumnezeu sa il odihneacă în pace și să îl aibă în paza sa! Sincere coondoleanțe!

Colectivul redactional al Grupului de presă VGTV

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

S-A STINS BĂDICA TRAIAN…IMG_5502

In Memoriam Traian Zorzoliu (1936-2015)

Traian Zorzoliu s-a născut la 15 decembrie 1936 în comuna Stoicăneşti, județul Olt.

A urmat şcoala primară şi gimnaziul în satul natal. În anul 1954 a absolvit Liceul „Sf. Sava” din Bucureşti. Între anii 1956-1958 a urmat Şcoala Postliceală de Contabilitate din Lugoj, timp în care a frecventat şi cursurile Şcolii Populare de Artă „Ion Vidu” din Lugoj, secţia pictură. În anul 1974 a absolvit Facultatea de Desen din cadrul Universităţii images (1)Timişoara, iar în anul 1985 Secţia de Muzeologie din cadrul Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” Bucureşti.

A lucrat 22 ani în învăţământ, ca profesor de desen, gradul I didactic, având rezultate remarcabile în educaţia plastică şi formarea culturii generale a elevilor Liceului Teoretic „Tudor Vladimirescu” din Drăgăneşti-Olt.

A activat în mediul cultural al judeţului Olt din anul 1964. Din anul 1980 a fost

Macheta Cetatii Dacice

Macheta Cetatii Dacice

director al Muzeului Câmpiei Boianului din Drăgăneşti Olt. S-a numărat între membrii fondatori ai Casei Memoriale „Nicolae Titulescu” în anul 1982. A fost recunoscut ca unul dintre promotorii muzeografiei pe meleagurile Oltului. A contribuit la organizarea şi introducerea în circuitul public şi ştiinţific a Muzeului Mănăstirii Brâncoveni (1995), Muzeului Mănăstirii Curtea de Argeş (1996), a Pinacotecii „Nicolae Titulescu” din Ialoveni, Republica Moldova (1997), Muzeului Mănăstirii Cozia download (2)(1998), Muzeului Cărţii bisericeşti al Episcopiei Râmnicului (2002), a Complexului Muzeal Boianu-Stoicăneşti (2006), a Arheoparcului Gumelniţa din cadrul Muzeului Câmpiei Boianului din Drăgăneşti-Olt (2009) şi a Muzeului Mănăstirii Arnota (2011).

A participat la numeroase campanii arheologice întreprinse în tell-ul gumelniţean de la Drăgăneşti-Olt, alături de prof. Mihail Butoi, dr. Marin Nica, dr. Aurelia Grosu, dr. Cristian Schuster, ș.a. A susţinut numeroase comunicări ştiinţifice la simpozioane naţionale şi internaţionale în care a pledat pentru protejarea, păstrarea şi popularizarea patrimoniului mobil şi imobil al judeţului Olt. A publicat download (1)15 cărţi de istorie locală.

S-a remarcat în domeniul artelor plastice având în biografia artistică 25 de expoziţii personale şi 40 de participări la expoziţii de grup în ţară şi străinătate. Lucrările sale înnobilează prestigioase colecţii muzeale.

A fost membru fondator al Fundaţiei Europene Titulescu, al Asociaţiei „Nicolae Titulescu” Olt şi al Filialei judeţene Olt de Istorie şi Retrologie Agrară.

Drept recunoaştere a meritelor incontestabile avute în promovarea actului cultural în spaţiul local şi naţional a primit numeroase premii şi distincţii: „Medalia Prieteniei” oferită de Muzeul din Bruxelles, în anul

 Pantelie Rotaru, primarul orasului Draganesti Olt

Pantelie Rotaru, primarul orasului Draganesti Olt

1990, Medalia „Meritul Cultural”, clasa a II-a, din partea Preşedinţiei României (2005), Trofeul Omul de Cultură al Anului oferit de publicaţia „Gazeta Oltului” în anul 2006 ş.a. În anul 2010 i-a fost conferit titlul de Cetăţean de Onoare al Oraşului Drăgăneşti-Olt .

Traian Zorzoliu îşi definea crezul său existenţial şi toată arderea intelectuală în slujba valorilor perene ale spiritului  românesc în următoarele cuvinte: „Nu mi-a plăcut să mă aşez la marginea preocupărilor omeneşti. Mi-a plăcut toată viaţa să nu trăiesc în anonimat şi să fiu folositor oamenilor. După părerea mea omul moare de două ori: odatimagesă când decide Dumnezeu şi odată când vor muri cei care-l pomenesc. Pomenirea ţi-o faci prin fapte care înseamnă muncă, perseverenţă şi renunţări. Este acea muncă pe care o faci în folosul comunităţii.”

Muzeul Județean Olt a pierdut un părinte ocrotitor, un colaborator statornic și un prieten adevărat. Bădică Traiane, fie-ți țărâna ușoară!

Colectivul Muzeului Județean Olt

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

CONSILIUL JUDEŢEAN OLTimages

Anunţă cu durere încetarea din viaţă a celui care a fost TRAIAN ZORZOLIU, directorul Muzeului Câmpiei Boianului din Drăgăneşti-Olt, distins profesor, artist plastic, om de cultură.

A plecat spre „Ţara Drepţilor”, ca atâţia mari înaintaşi, după ce a însufleţit o viaţă peisajul cultural local şi naţional, cu o notă de o nobilă distincţie, de largă viziune, de neobosită energie.

Fie că este vorba de lăcaşuri de cult, ca mănăstirile Brâncoveni, Curtea deimages (1) Argeş, Cozia, Arnota ori de Casa Memorială „Nicolae Titulescu”, Complexul Boian-Stoicăneşti sau Pinacoteca „N. Titulescu” din Ialovenii Basarabiei, toate dau măsura vocaţiei sale de ctitor, de ziditor de adevărate valori materiale şi spirituale.

Rămânem alături de familie şi de toţi cei care îi deplâng plecarea dintre noi.

Dumnezeu să îl odihnească!

Accident grav la Valea Mare

Accidentul s-a  petrecut din cauza unei depășiri neregulamentare a victimei care venea dinspre Piteşti spre Slatina, a intrat pe contrasens lovind forntal  o autoutilitara condusă  regulamentar de bărbat de 62 de DSC_0021ani, din Pitesti,  judeţul Arges. 

       În urma testării conducătorilor auto cu aparatul etilotest, s-a stabilit că niciunul nu consumase băuturi alcoolice, însă, conform regulamentului, le-au fost prelevate probe de sânge pentru stabilirea  existenței altor produse interzise de lege în timpul conducerii unui autovehicol. 

DSC_0009    Polițiștii au întocmit actele procedurale sub aspectul săvârşiri infracţiunii de „vătămare corporală din culpă”,    

G.R.