Debandada continuă la SJU Slatina, sub nasul directorului Andrei Iordache

Ceea ce se intamplă în spitalele României sau în sistemul sanitar romanesc, in general, este cunoscut drept dezastru , dar ceea ce se intamplă la SJU Slatina, nu are termen de comparație.

Mai tot timpul aflăm tot felul de fapte incredibile ce se petrec în locul unde viața pacienților nu ar trebui pusă în pericol.

Spre exemplu, unii medici folosesc pacienții drept cobani pentru testarea unor medicamente aduse de anumiți producători, pentru care sunt ,, gradulați” cu tot felul de ,,atenții” , de la mașini, excursii și până la a-i trimite la congrese internaționale pe banii companiei respective.

Despre criza de medicamentelor din spitale știe toată lumea, dar la Slatina- culmea ironiei-  pacientul e de vină! 

De curând am primit o sesizare la redacție, din partea mai multor foști pacienți, în care relatau faptul că au fost nevoiți să își cumpere, medicamente, seringi, uneori vata sau ser fiziologic , ba chiar și perfuzii. 

 Bieții oameni vorbea despre faptul că spitalul n-ar mai avea bani pentru medicamente pentru că se contruiește o nouă aripă a Unității de Primiri Urgențe (UPU), însă ceea ce nu știau este faptul că banii pentru construcția respectivă, în valoare de 5.500.000 lei, au fost alocați de Consiliul Județean Olt și Primăria Slatina și nu afectează în nici un fel achiziționare medicamentelor.

 Întrebat despre această situație  din SJU Slatina, managerul spitalului,  Andrei Iordache, a dorit mai degraba sa scape de intrebările jurnalistilor noștri, pasându-ne pentru săptămâna viitoare.

Abordat pe holul spitalului, nici dr. Renică Diaconescu nu a dorit să comenteze în vreun fel, lipsa medicamentelor. Insitând totși să luăm un punct de vedere, un alt medic, care nu a dorit să își facă numele cunoscut, a încercat să dea o explicație de-a dreptul penibilă. ,, Sunt pacienți care  doresc anumite tipuri de medicamente, chiar dacă spitalul are în dotare medicamente cu aceiași compoziție chimică , dar cu o altă denumire. Numai în aceste cazuri pacientul își cumpără medicamentele dorite.” ne-a spus medicul respectiv.

Fără prea multe comentarii, ne întrebă retoric cine și cui dă medicamente la SJU Slatina?

Medicii pacienților, sau paciențiisunt cei care iși prescriu și administrează șinguri tratamentul medicamentos ?

Georgiana Leulescu Raicu

Amanunte la VGtv Olt http://www.vgtvolt.cabanova.com

De la 1 aprilie, Alro ar putea disponibiliza 1600 de angajați

 Peste 1500 de sindicaliși ai ALRO Slatina, au protestat două zile la rând în fața Prefecturii Olt, împotriva  implementării  Legii 220/2008 privind subvenţionarea energiei verzi, dar şi împotriva judecătorilor CCR, care amână să se pronunţe în legătură cu constituţionalitatea OUG 57/2013 care amână până în perioada 2017-2020 acordarea unui număr de certificate verzi.  Potrivit protestatarilor, lipsa subvenționării certificatelor verzi din pricina cărora, societatea are mari pierderi și va trebui să  concedieze, in prim fază,  1.600 de salariați vor rămâne fără loc de muncă după ce Alro va închide Hala 9, de la 1 aprilie. Măsura extremă a fost luată de conducerea Vimetco în contextul scandalului privind reducerea valorii certificatelor verzi şi a protestelor angajaţilor din metalurgie.

 Și Alum Tulcea, proprietatea rușilor de la Vimetco, va  trebui să disponobilizeze 500 de salariați, în cazul în care sindicaliștii din metlurgie nu reușesc să convingă  guvernanții fie să subvenționeze  taxa pentru energia verde, fie să o elimine.

  Grupul Vimetco deţine în România trei unităţi de producţie la Tulcea, Slatina şi Bucureşti şi este cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală şi de Est. Unităţile din România ale acestui grup sunt printre cei mai mari consumatori de energie electrică din ţară. Directorul general al Alro, Gheorghe Dobra, a declarat că valoarea facturilor la energie electrică pe care consumatorii din România ar urma să le plătească ar putea creşte cu 7%, dacă Alro Slatina s-ar închide, conform estimărilor companiei. Potrivit datelor, Comisia Europeană permite statelor membre să ofere exceptări de la plata eco-taxelor de 80 – 85%, iar implementarea unei astfel de scheme în România ar putea reduce factura la toţi consumatorii cu aproximativ 46%.

„Scăderea consumului de energie electrică a României cu 3 TWh (care reprezintă consumul anual al Alro Slatina, n. r.) va avea un impact direct de creştere a cotei de achiziţie de certificate verzi cu 7% şi, implicit, o majorare a costului energiei electrice. În

România, numai închiderea Alro, fără să luăm în calcul alte companii industriale, ar majora factura pentru restul consumatorilor cu 7%”, a precizat directorul general Gheorghe Dobra, într-un cotidian central.

Sindicaliştii spun că lipsa de acţiune a Guvernului duce la pierderi deosebit de mari prin închiderea sau restrângerea activităţilor sectoarelor de producţie industrială, care vor avea ca efect pierderea a mii de locuri de muncă.

Cum, în paralel cu mişcările de protest, au avut loc acţiuni similare şi în Capitală (miercuri fiind pichetat sediul Curţii Constituţionale, iar joi – sediul Guvernului, n.a.), iată că preşedintele Traian Băsescu a promulgat, joi – 13 martie, “Legii energiei”, cum a fost ea numită. Acest fapt i-a determinat pe reprezentanţilor să anunţe încetarea “ostilităţilor” pentru ultima zi a protestelor anunţate anterior – vineri, 14 martie.
“Promulgarea de către preşedintele ţării a Legii Energiei privind energia regenerabilă face inutilă continuarea mişcărilor de protest pe care le anunţasem anterior.”, a declarat Constantin Boerescu, liderul filialei Olt a Confederaţiei Naţionale Sindicale Cartel ALFA.

Deltfel liderii celor patru sindicate ale Alro,  și-au pus mari speranțe în decizia președintelui Băsescu și cred că nici Guvernul nu va rămâne impasibil la această problemă.

Amanunte de la greva sindicaliștilor de la Alro, precum si din declaratiile liderilor de sindicat, intr-un material video la VGtv.

 Redactor Georgiana Raicu, op. img, proc si montaj ing. Viorel Raicu.

 

Elevii olteni au depășit pragul de 50% la simularea BAC-ului

Analizele efectuate până la această data arata ca elevii clasei a XII-a au obtinut la simularea pentru Bacalaureat 2014 note peste 5, astfel: 52,8% la Limba romana, 67,78% la Limba materna, 42,51% la proba obligatorie a profilului (Matematica sau Istorie) si 53,92% la proba la alegere a profilului.

Astfel, cum nota de 5 la fiecare materie este obligatorie pentru promovarea examenului, iar cea mai mică nota este la proba de profil, cel putin 57% dintre elevi ar pica BAC-ul cu aceste note.

La nivel national Situatia pentru clasa a XI-a se prezinta astfel: la proba de Limba romana – 44,22% dintre elevi au luat note peste 5, la proba pentru Limba materna – 62,42%, iar la proba obligatorie a profilului (Matematica sau Istorie) – 36,32%.

Elevii clasei a XI-a nu au sustinut proba la alegere, avand in vedere ca aria de acoperire disciplinara in clasa a XI-a nu este similara celei de clasa a XII-a.

La nivelul județului Olt, după simularea probelor scrise ale examenului de bacalaureat național, în anul școlar 2013 -2014,  rezultatele au fost, destul de slabe, sub media pe țară. Astfel că, la clasa a XII-a, lucrurile stau ceva mai bine. Astfel, dintre cei 3.303 elevi evaluaţi la Limba română, 1.630 au obţinut note peste 5,00 (49,35%), iar 1.673 au primit note sub 5.00 . La proba obligatorie a profilului, Matematică sau Istorie, dintre cei 3.234 elevi care s-au prezentat, 2.077 elevi nu au obținut nota 5,00, ci doar 1.157 elevi (35,78%). Proba la alegere (Biologie, Chimie, Fizică, Economie, Filosofie, Geografie, Informatică, Logică şi argumentare, Psihologie şi Sociologie) s-a dovedit una relativ încurajatoare pentru că, dintre cei 3.118 elevi care au fost evaluaţi, 1.582 dintre ei (49,26%) au obţinut note peste 5,00.  Procentul de promovare în prima sesiune a examenului de bacalaureat din 2013 a fost în judeţul Olt de 43,44 %.  

Clasamentul judetelor dupa media la simularea Evaluării Naționale 2014 este deschis de municipiul București, care a înregistrat cea mai mare promovabilitate, de 64,2% dintre elevii de clasa a VIII-a din Capitala au avut medii peste 5 la simulări. Urmează Brăila, Cluj, Galați, Alba și Suceava unde peste 55% dintre elevi au avut medii de trecere. La polul opus, cele mai slabe rezultate s-au înregistrat în Călărași , cu o promovabilitate de 34,2%, Caraș-Severin, Tulcea, Botoșani și Arad.

 Oltul se situează pe locul 13, cu un procent de  – 50,29%.

 Elena- Camelia Sârbu

Primarul de la Băbiciu, Florea Negrila spune despre criză că e un moft!

Florea Negrila

Câștigător al fotoliului de primar în 2012 din partea PPDD, Florea Negrilă de la Băbiciu Olt, este unul dintre puținii primari care consideră, că în general criza este pentru cei care nu vor să muncească.

Dacă până în 2012, nu prea au existat investiții în comuna Băbiciu, Negrilă  reușit să asfalteze drumuri, să contruiască un after- school,  să modernizeze școlile și grădinițele, dar mai ales să pună în valoare parcul din centru localității. În momentul de față, primarul de la Băbiciu, are un proiect, cu finanțare europeană,  pentru construirea unui parc voltaic pe 2 ha si cu o capacitate de un MGW.

Primăria Băbiciu

Om gospodar cu o afacere în agricultură destul de profitabilă, Florin Negrilă spune că numai investind în crearea locurilor de muncă se poate trece peste orice fel de criză. Deltfel, s-a gândit ca în localitatea Băbiciul să aducă  o firma de confectii- tricotaje, pentru ca, cel puțin,  femeile să aibă un venit sigur.

 Ce alte lucruri își maai propune Florin Negrilă, primarul localității Băbiciu, Olt, vă invităm să urmăriți un interviu realizat de Georgiana Raicu, op. imag. ing. Viorel Raicu, VGTv www.vgtvolt.cabanova.com

In memoriam- Nicolae Paul Mihail (Nicomah)

 Membrii Asociației ,, Fii și prietenii Cracalului”,  au comemorat vineri seara, la Teatru Naționl din Caracal, un an de la  dispariția marelui prozator, eseist, scenarist, poet si jurnalist, Nicolae Pul Mihail, sau Nicomah, așa cum era cunoscut în cercurile omenilor de cultură.  S-au citit balade ( Balada lui Nea Costica, Balada Clătitei și Balada Gogoșei), epigrmesau proze scurte, care au configurat pe scurt temperamentul și  caracterul lui Nicomah cu,, un comportament aristocrat, plin de amnințări” așa cum l-a descris, președintele Asociației ,, Fii și prietenii Cracalului) Viorel Vătămanu. Plin de umor autocritic, Nocomah, a fost sufletul întânirilor culturale din capitala Romanaților, care aducea voia bună și deschidea sufletul prietenilor săi.

Amfitrionul acțiunii, Viorel Vătămanu, precum și invitații săi, printre care am aminti pe col. (r) Ilie Ciucă, g-ral Lucescu și omul de a faceri ( un susținător fidel al actului de cultură din Caracal), Marian Doldurea, au reaminti celor prezenți despre marele om de cultură, Nicolae-Paul Mihail, care ar fi implinit,  pe 19 martie, 91 de ani.

 Potrivit vorbitorilor,  Nicomah s-a născut la 3 iulie 1923, în orașul Caracal, unde a urmat clasele primare. Studiile secundare le-a urmat la Liceul „Sf. Sava” din București (1934-1938) și apoi la Colegiul Național „Ioniță Asan” din Caracal (1938-1942), susținând examenul de bacalaureat la Râmnicu Vâlcea în 1942. A urmat apoi cursurile Școlii Militare de Ofițeri și ale Facultății de Drept din cadrul Universității din București (absolvite în 1946). A participat la luptele din cel de-al Doilea Război Mondial, cu gradul de sublocotenent de jandarmi. A activat apoi ca ofițer de jandarmi la garnizoanele din Corabia, Piatra Olt și Craiova până în anul 1953, când a fost pensionat medical din cauza invalidității.
După pensionare, a lucrat mai mulți ani (1959-1969) în domeniul turismului, stabilindu-se la Sinaia, pe care o considera „locul renașterii sale”. El s-a dedicat apoi scrisului, începând să publice cărți și să scrie scenarii de film.

Nicolae Paul Mihail a început să scrie literatură încă din ultimii ani de liceu. Debutul său a avut loc în anul 1945, când a publicat schița umoristică «Diferendul» în revista «Humorul». Începând din 1956 a fost membru al cenaclului literar „H.G. Lecca” și membru fondator al Asociației Culturale „Marius Bunescu” din Caracal. A publicat sute de articole în ziare și reviste locale și naționale printre care „Săptămâna”, „Luceafărul”, „Ateneu”, „Cro­nica”, „Viața militară”, „Astra” etc. În a doua parte a anilor ’60 i-au apărut alte câteva nuvele: „Când veni Oltul mare” și „Dispariția profesorului”, a cărei acțiune se petrece în Caracalul antebelic. Epigramele sale erau semnate cu pseudonimul Nicomah, fiind apreciate „pentru causticitatea și umorul lor fin”.
 Nicolae Paul Mihail a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România (1967), membru al Societății scriitorilor olteni din Craiova (1995), membru fondator al Uniunii Epigramiștilor din România (1990), membru al Asociației Cineaștilor din România (1996), precum și membru al numeroase alte societăți și asociații culturale din București, Sinaia, Galați și Craiova.

A fost avansat la 9 mai 1988 la gradul de colonel în rezervă, îndeosebi pentru merite literare. Cu prilejul împlinirii vârstei de 75 de ani, i-a fost acordat la data de 3 iulie 1998 titlul de Cetățean de Onoare al Orașului Caracal. În anul 2008, a susținut fără rezerve înființarea Asociației Culturale „Fiii și Prietenii Caracalului”, fiind membru fondator al acesteia și președinte de onoare. A contribuit cu articole la revista „Vitralii romanațene” a asociației mai sus men ționate.

 A scris foarte multe scenarii de film, în care a jucat Florin Piersic, precum: ,,Haiducii (1966) – în colaborare cu Eugen Barbu și Mihai Opriş, Urmărirea (serial TV, 1971), Un august în flăcări (serial TV, 1974), Drumul oaselor (1980) – în colaborare cu Eugen Barbu, Trandafirul galben (1982) – în colaborare cu Eugen Barbu, Misterele Bucureştilor (1983) – în colaborare cu Eugen Barbu, Masca de argint (1985) – în colaborare cu Eugen Barbu, Colierul de turcoaze (1986) – în colaborare cu Eugen Barbu, Totul se plăteşte (1987) – în colaborare cu Eugen Barbu, Martori dispăruți (1989), Lacrima cerului (1991)”  ( sursa ro.wikipedia.org).

Nicolae Mihail a decedat în 19 martie 2013 la Sinaia. A fost înmormântat cu onoruri militare în Cimitirul din Sinaia, în ziua de joi, 21 martie 2013, în prezența unui numeros grup de prieteni și colegi de asociație din Caracal.

 Seara dedicată merelui om de cultură romnațean, Nicolae Paul Mihail, s-a încheiat cu o slujbă de pomenire susținută de un sobor de preoți ai Protoeriei din Caracal.

 Amănunte la VGtv www.vgtvolt.cabanova.com, redactor Georgina Leulescu Raicu, op. imag. procesare și montaj, ing. Viorel Raicu.

Cătălin Rotea a revenit la PNL Olt și candidează la europarlamentare

Fost prefect de Olt, pentru șase luni, Cătălin Rotea a revenit în rândurile PNL, ca simplu membru și va da o mână de ajutor președintelui interimar de la Slatina, Sorin Brătoi, la alegerile europarlamentare.

 ,, Știu bine regulile jocurilor politice și le accept. Voi relua pentru o zi activitatea de la Garda de Mediu Olt, și anume cea de comisar sef, apoi voi fi un simplu inspector după care mă voi suspenda un an pentru a candida la europarlamentare”, a punctat Cătălin Rotea.

Rotea a organizat o conferință de presă pentru a face cunoscut intenția sa, dar și pentru  a face un bilanț a celor 6 luni de reprezentant al Guvernului în teritoriu.

De asemenea, Rotea a mai precizat că în tot acest răstimp a  a militat pentru respectul cetățenlor în legătură cu Instituția Prefectului, a elaborat o serie de îndrumare pentru secretarii primăriilor, etc. ,, Mă despart cu regret de personalul Instituției Prefectului, adevărați profesioniști, bine pregătiți” a lăudat Rotea foștii subalterni de la Prefectură.

Potrivit declarațiilor sale, Rotea se află pe lista europarlamentarilor  PNL la nr. 15 și crede că dacă procentul la alegeri va fi de 25%, cel putin 8 candidați vor intra în Parlamentul European.

,, Nu mi-am făcut un scop din a câștiga funcția de europarlamentar, ci, cu oczia campaniei electorale voi cunoaște îndeaproape problemele cu care se confruntă oltenii, pe care le voi transmite colegilor mei europarlamentari spre rezolvare. ” a ținut să puncteze Rotea.

 Ce alte lucruri interesante  mai spus fostul prefect al Oltului, Cătălin Rotea, vă invitămm să urmăriți un material video la VGtv http://www.vgtvolt.cabanova.com

Redactor Georgiana Raicu, op. imag. ing. Viorel Raicu

PDL Olt a organizat un marș de protest la Slatina

Aproximativ 200 de democrat-liberali olteni, au participat la un marș de protest, sâmbătă 15 martie a.c., împotriva Guvernului Ponta III, trăgând totdată un semnal de alarmă asupra majorării accizei la carburanți.

Marșul s-a desfășurat la Slatina, începând cu orele 10.30,  pe B-dul AI Cuza de la sediul PDL Olt,  până la Gară și înpoi, purtând pancarte cu  lozinci precum ,, Jos Guvernul Ponta!” , ” PSD- Taxe și minciuni!” , ” Ponta- ai taxat, ai plagiat”, ” PSD- Jaf și imunitate” sau ” PSD, cel mai mincinos Guvern”.

 George Ciucu, vicepreședintele PDL Olt, a declarat, înainte de începerea marșului că și-au arătăt intenția de a particip la acest miting peste 1000 de persoane, membrii și simptizanți ai partidului, dar pentru că sâmbăta viitoare vor merge la un miting asemănător la Cluj, au fost invitați doar o parte din cei de la Slatina. ,, M-aș fi așteptat să ni se alăture acestui marș toate partidele care spun ca sunt în opoziție, care nu sunt deacord cu majorarea accizei la carburant sau cu măsurile extreme pe care Guvernul Ponta le impune cetățenilor români. Din păcate nimeni nu și-a aratat această intenție, ceea ce înseamnă fie că nu le pasă, fie că le convine ”.

 După marșul de protest, democrat-liberalii olteni au organizat o conferință de presă susținută de George Ionică președintele PDL Slatina, Sorin George Ciucu primvicepresedintele partidului, Romică Cheroiu secretarul general și George Moise, purtătorul de cuvânt .

,, Am depus la Prefectura Olt Cartea Minciunilor USL, adevăratul raport al guvernării Ponta- Antonescu, un document de 45 de pagini în care arătăm reprezentanților guvernului în teritoriu cât de mult au performat  în cei aproape doi ani de la preluarea puterii. ” A precizat, pentru  început, George Ciucu.

Sorin George Ciucu

 Acesta  a mai spus că în toate organizațiile județene din țară s-au desfășurat  marșuri de protest. ,,Pe traseul marșului am observat că ni s-au mai alăturat și alți cetățeni din Slatina, asta însenând că cetățenii stiu că noi apărăm interesele nu numai ale noastre , dar și ale lor” a mai spus Ciucu.

 Întrebat care sunt relațiile PDL cu PMP Olt, acesta a spus, evitând elegant un răspuns clar,  că nu sunt nici de ,,amiciție, nici de dușmănie! Noi suntem cu treaba noastră, ei cu a lor. Noi avem 107 organizații, iar ei, nu cred că au mai mult de 10”.

 În ceea ce privește o eventuală alianță cu alte partide, Ciucu a declarat că după alegerile europarlamentare și în funcție de rezutatele  obținute, vor stabili la nivel național ce vor face.

 Tot în acest context, Ciucu a făcut cunoscută lista cu primle patru  poziții stabilite de BPN cu democrat-liberalii ce vor candida la europarlamentare, respectiv Theodor Stolojan,  Monica Macovei, Răzvan Ungureanu și Marian Jean-Marinescu, susținut de zona Olteniei.

 Amănunte de la marșul de protest și din conferița de presă, într-un material video la VGtv www.vgtvolt.cabanova.com

Redactor Georgiana Raicu, op. imag., ing. Viorel Raicu

Minel Prina: Mi-aș dori ca Tehnologica Radion să ne lase în pace!

Supărt că majoritatea stazilor principale sunt caa după bombardement din cuza firmei Tehnologica Rdion, primarul Slatinei, Minel Prina își dorește c aceast să plece cât mai repede, dar nu înaine de a plăti penalitățile de întârziere cu efectuare a lucrărilor. Potrivit contractului, Tehnologica Radion ar fi trebui să finalizeze lucrările pe 9  martie 2013, însă s-a lucrat de mântuială cu cu viteza melcului.

 Minel Prina, le-a cerut  reprezentnților firmei să plătescă penalitățile și să plece pentru  contracta lucrările altei firme ,, Dacă ar fi lucrat oricare altă firmă din Slatina, lucrările ar fi fost de bună calitate și terminte la termen. Nu se poate ca  să stăm atâta timp cu străzile desfundate, iar cetățenii, care locuiesc pe străzile respective  să nu poată fi racordați la sitemul centralizat de alimentare cu apă. Mi-aș dori să plece, să ne lase în pace, dar să își plătescă  penalitățile ” a punctat Prina.

 Potrivit acestuia, Tehnologica Radion,  încurcat traficul, pe mai multe străzi printre care și  Ionaşcu, ale cărei lucrări au început pe 13 octombrie, anul trecut și de atunci, maşinile care tranzitau Slatina, dinspre Piteşti spre Craiova, erau direcţionate pe strada Oltului, o stradă neasfaltată . Din cauza carosabilului, a traficului greu şi a stării proaste a caselor, au început să apară probleme şi nemulţumiri. Primăria a decis să închidă şantierul, încă de aanul trecu de la jumătatea lunii decembrie pentru a redeschide traficul rutier, dar din păcate Tehnologica Rdion se încăpățânează să râmănă în continuare și să strice și mai mult drumurile.

 Primarul promite slătinenilor ca va ăsi o soluție, până la urmă să recupereze datoriile de  la această firmă și în cel mai scurt  timp să înceapă lucrările de asfaltare  imediat după 15 martie când vremea se va înbunătăți. Astfel că str. Tudor Vldimirescu,  Nicole Bălcescu și Oltului, vor fi primele finlizte, după cre vor urmă Eroilor,  străzile din jurul Platului  de Justiție și cele din preajma Școlii de Poliție.

Ce alte străzi vor fi complet reabilitate  și care sunt prioritățile CL Slatina, vă invităm să urmăriți un material video realizat pentru VGTv de Georgiana Raicu, op. imag. Viorel Raicu. http://www.vgtvolt.cabanova.com

Lucrări publice pe datorie la Parscoveni, Olt

 La Parscoveni, printr-un proiect integrat : sistem centralizat alimentare cu apa si canalizare, locuitorii  vor beneficia pana la sfarsitul anului de aceste conditii indispensabile unei vieti decente. Numai ca, una se vorbeste si se semneaza si alta se face. Proiectul  cu denumirea completa „Proiect integrat prima infiintare a unui sistem centralizat de alimentare cu apa, captare si statie de tratare a apei, prima infiintare a unui sistem centralizat de canalizare si statie de epurare comuna Pirscoveni satele: Pirscoveni, Butoi, Olari” a fost aprobat si lucrarile au inceput in luna martie 2013. Cei 14,5 km de tronson pentru canalizare si 15,6 km de tronson pentru alimentare cu apa, sunt realizati in proportie de 70%, numai ca, societatii Cafmin, cea care a castigat licitatia pe SEAP, i-au fost virati in cont banii doar pentru 30% din lucrare. Valoarea totala a proiectului depaseste suma de 70 de miliarde de lei vechi, din care primaria a platit peste 4 miliarde, din cele 10% neeligibile, iar restul se vor plati de catre Agentia Fondului de Mediu. Sistemul de virare al banilor de catre aceasta se face dupa un anume tipic. Si anume, conform graficului cu termenii de executie, se verifica in teren veridicitatea acestora si intr-o perioada de trei luni se vireaza banii conform esalonarii. Daca pana acum se punea problema ca autoritatea publica locala nu are resurse sa plateasca in termenele prevazute in contract, iaca-ta ca nici statul nu catadicseste sa plateasca la timp, inevitabil ajungandu-se la aplicarea de penalitati. Care intre noi fie vorba, acestea pot ajunge la sume considerabile. Si din toata aceasta neputinta de a se plati conform graficelor, cine pierde? Cel ce plateste taxe si impozite.

Noutatea de cativa ani in implementarea acestor proiecte este ca ,,leaga,,primaria, implicit primarul care este coordonator de credite in a duce la bun sfarsit lucrarile, prin implicarea institutilor statului si cum cu statul nu te pui, joc cum iti canta el.

Amanunte intr-un mterial video la VGtv http://www.vgtvolt.cabanova.com

 Redactor Amalia Serban, op. imag. Mihai Stan

Carnagiu la Paudrea Sarului de langa Bals

In urmă cu câteva ore, mai precis în jurul orei 17.30, între comuna Găneasa și Pădurea Saru, de lângă orasul Balș, echpajul SMURD al ISU Olt, a fost chemaț la un accident de circulație pentru a acorda îngrijiri medicale victimelor acestuia..

Potrivit unui comunict de presa, pe lngă echipajul SMURD, au mai intervenit  un echipaj de descarcerare, o autospecială de stingere cu accesorii pentru descarcerare și patru echipaje de la Serviciul de Ambulanță. Doua auturisme, din Dolj si Valcea, au fost  implicate in accident în urma căruia, au fost găsite unul pe carosabil, iar celălalt în afara carosabilului. În autoturismul înmatriculat în Dolj, salvatorii au găsit cinci persoane, un bărbat, Alin P., pasager pe bancheta din spate, din păcate, decedat în urma impactului, două persoane încarcerate și două persoane în afara autoturismului. Șoferul autovehiculului, Cosmin R., a fost extras dintre fiarele contorsionate ale mașinii, conștient, prezentând suspiciune de fractură la membrul inferior drept, dureri la cap și torace. Cea de-a două persoană încarcerată, Daniel P., pasager pe scaunul din dreapta-față, a fost scos de pompieri din mașina avariată și preluat de un echipaj de la Serviciul de Ambulanță, cu traumatism cranio-cerebral, traumatism membru inferior stâng și epistaxis. Cei doi bărbați au fost transportați la UPU Slatina. Tot la UPU Slatina au ajuns și celelalte două persoane din autoturism, Marius M., cu traumatism toracic și dureri în zona lombară și Paul C., cu suspiciune de fractură de femur și traumatism în regiunea lombară. Cele patru persoane aflate în autoturismul înmatriculat în Vâlcea, toate de sex masculin, cu vârste cuprinse între 19 și 30 de ani, au fost rănite ușor și transportate de echipajele SMURD și SJA la UPU Slatina. Pompierii au acționat și pentru spălarea carosabilului în zona unde s-a produs accidentul.    

 Cele dou autoturisme s-au fâcut praf în urma coliziunii, Medicii sunt rezervati deocamdta in privinta victimelor accidentului.

 Georgiana Raicu