Comunicat de presa
În România, agricultura are un potenţial strategic semnificativ, dar încă subexploatat, ca urmare unei productivităţii scăzute şi a unui deficit acut de mijloace de capital. Doar investind într-una dintre cele mai bune resurse naturale, România va reuşi să-şi consolideze poziţia în zona europeană. Adaptarea legislaţiei la nevoile agricultorilor precum şi la structura cererii de produse de pe piaţă este obligatorie pentru a putea performa ca furnizor european de produse agricole. Contextul geopolitic este unul extrem de favorabil, dacă luăm în
considerare faptul că ţările din Europa Centrala si de Est devin din ce în ce mai populare în rândul investitorilor internaţionali în sectorul agricol. România reprezintă pionul principal al acestei regiuni, datorită solului negru (cernoziom,) care este deosebit de fertil şi care se regăseşte pe aproximativ 60% din suprafaţa ţării. Totodată,
Romania reprezintă a şasea ţară UE ca suprafaţă agricolă, cu o capacitate agricolă de aproximativ 14,7 milioane de hectare de teren, cu aproape 10 milioane de teren arabil, 3.3 milioane de hectare de păşuni, 220.000 hectare de podgorii şi 206.000 hectare de livezi.Lista de atuuri continuă, Romania deţinând 8% din suprafaţa agricolă utilizată a ţărilor membre UE, fiind optim poziţionată, din punct de vedere geografic, faţă de rutele de export pe Marea Neagra şi având conexiuni strânse cu rutele comerciale din Europa şi Asia. În ultimii ani,
în structura PIB-ului, agricultura românească contribuie cu 7-10 procente, valoarea exactă fiind determinată de condiţiile meteorologice ale respectivului an. Investiţiile în sisteme de irigaţii, precum şi în spaţii de depozitare şi în centre de colectare vor stimula consumul de produse agricole româneşti, şi deci dezvoltarea acestui sector. Lipsa spaţiilor de depozitare nu permite comercializarea
fructelor şi legumelor în extrasezon. Un exemplu concret este producţia de mere, care în acest an a fost una însemnată Astfel, fermierii ar putea colecta un total de 375.000 de tone de mere, cu 7% mai mult decât în 2012. La preţul pieţei, această producţie reprezintă nu mai puţin de 448 de milioane de euro. Din păcate, merele româneşti se comercializează doar la momentul recoltei, iar în restul anului necesarul este asigurat din import. Doar în primele şase luni românii au importat de 40 de ori mai multe mere şi pere decât au
exportat. Această situaţie se va rezolva anul acesta prin deschiderea celor 35 de spaţii cu funcţii complexe, care, pe lângă depozitare, etichetare, sortare, ambalare, au şi partea de condiţionare, de mărire a duratei de viaţă a produselor româneşti. Parteneriatul cu supermarketurile va fi astfel prelungit pe tot parcursul anului, contribuind deciziv la majorarea procentului de fructe şi legume româneşti comercializate (în prezent e 50%).
secretar UNPR, președinte Olt si Sud-Vest Oltenia