Cabana de vânatoare a lui Ceaușescu de la Reșca, o nouă atracție în Olt

DSCN9310

Cabana de Vânătoare a lui Ceausescu

Una dintre fostele cabane ale lui Ceausescu din satul Reșca, printre cele mai cunoscute din sudul țării, aflată până nu demult în administrarea Direcției Silvice Olt, a fost lăsată în paragină aproare 23 de ani, timp în care s-a degradat aproape în totalitate. Primarul Gheorghe Tudorașcu, a cumpărat cabana cea mică și a început să o modernizeze pentru a atrage cât mai mulți turiști în zonă. Cabana rămasă în continuare înadministrarea DS Olt, este întreținută foarte bine, modernizată și vizitată de foarte mulți turiști.

Prima cabană de vânătoare construită de DSCN9312Gheorghiu Dej la Reșca

Cabana cea mică de la Reșca este o vilă țărănească cu etaj construită din lemn și, potrivit primarului Tudorașcu, ar fi fost construită de pe vremea lui Gheorghiu Dej, și el un împătimit al vânătorii ca și predecesorul său, Nicolae Ceaușescu.

DSCN9314

Peisaje Padurea Reșca

Auzind de bogăția cinegetică, de frumusețea locurilor și mai ales de izvoarele naturale care țășnesc din pădurea seculară, Ceaușescu a venit să vadă locurile și a rămas foarte impresionat. A dat ordin să se amenajeze cabana în stil rustic, cu covoare țărănești, cu mobilier din lemn scluptat, cu bucătărie și sală de mese, unde avea să invite mai târziu prietenii săi din țară, președinți de state veniți în vizită, delegații internaționale cu care își petrecea timpul după semnarea unor protocoale, schimburi economice, culturale, etc.DSCN9316

Până la căderea regimului comunist, Nicolae Ceaușescu și suita sa, venea, cel puțin, odatăî pe an la vânătoare la Reșca, singura cabana de vânătoare unde și rămânea peste noapte. Aici vâna zeci de exemplare de cerbi lopătari, fazani, iepuri alte păsări sălbatice. Era un bun trăgător, dar și un mare iubitor de animale, așa că după fiecare partidă de vânătoare ordona șefului cabanei să aibă grijă ca animalele să DSCN9332primească hrană bună și îndestulătoare. Pe atunci, își amintesc localnicii, că fondul cinegetic era foarte bogat și număra, spre exemplu, aproximativ 3.000 de cerbi lopătari, iar în zonă nu erau permise alte partide de vânătoare în afara celor la care participa ,,tovarășul președinte”. În perioadă sa de glorie, Cabana era păzită de gărzi care înconjurau domeniul zilnic, pentru a elibera animalele care își prindeau capul în gard. Intrarea în pădure nu era permisă țăranilor de rând.

Ceauseșcu a ținut să se amenajeze nu numai cabana dar și spațiul din jurul acesteia. Așa că, s-a construit o sală de mese, dotată cu bucătarie la fel de rustică ca și cabana, iar în imediata apropiere, o păstrăvărie cu șase lacuri în cascadă, prin care era dirijată apa izvoarelor din zonă. În 1980, Ceaușescu a dat ordin să fie construită o altă cabană mult DSCN9333mai mare și mai frumoasă, care acum este în administrarea Direcției Silvice Olt.

Din păcate astăzi nu mai e aproape nimic și dacă primarul Gheorghe Tudorașcu nu ar fi cumpărat, s-ar fi ales praful de ceea ce odinioară era locul preferat de vânătoare al fostului președinte Ceaușescu. Potrivit primarului, tot mobilierul din cabana a fost furat după revoluție, ca dealtfel tot ce era în ea și în afara ei, de la garduri până la firele și stâlpii de curent electric.

Cabana salvată de primarul Tudorașcu și consilierii locali

DSCN9338

Primarul Gheorghe Tudorașcu

DSCN9355

Cabana de la Resca

În 2012, odată cu câștigarea alegerilor, primarul Gheorghe Tudorașcu, a întocmit, cu ajutorul consilierilor locali, dar și cu cel al aparatului administrativ, mai multe proiecte pentru valorificare acestei zone foarte frumoase din Pădurea Reșca, dar și a vestigiilor romane aflate pe teritoriul localității Dobrosloveni. Proiectul face parte integrantă a unui complex turistic, ce va cuprinde situl arheologic de la Romula Malva, ateliere ceramice pentru producerea de cărămidă romană, ateliere de țesut și cusut. Între timp, primarul a reparat gardurile, a adus curentul electric, a strâns mobilier, veselă, cusături, țesături și alte obiecte țărănești specifice zonei, cu care a decorat întreg complexul.

,, Mai sunt multe de făcut și de reparat, dar cu ajutorul unor oameni deosebiți din localitatea noastră, sperăm să readucem frumusețea locului de altă dată. De asemenea, sper ca fondurile europenepe care le-am accesat să vină cât mai repede terminăm lucrările începute de noi. Ceea ce a depins de noi, am făcut. Am adus curent electric, apă, canalizarea, am amenajat cuptoare și vetre tradiționale pentru pregătirea de mese în aer liber, după metode tradiționale, la țest, în tuciuri, în cuptoare. Turiștii care vin la noi, vor avea ce vizita până suntem gata. Siteul Arheologic e doar la câțiva pași, în sezon pot merge la vânătoare, pot merge la plimbare în pădure, care este arie protejată pe o suprafață de 50 de hectare, se pot plimba sau pescui pe unul dintre cei trei lacuri”, a menționat primarul Tudorașcu.

El a mai precizat că că pentru a face localitatea cunoscută și a atrage turiști, a construit un Punct de Informare Turistică, din fonduri europene în valoare de 180.000 de euro. Când va fi gata, vor fi montate și indicatoare spre cabană și complexul turistic, iar trecătorii vor primi SMS-uri cu informați despre cea mai frumosă și interesantă locație turistică din Olt.

Atracții turistice deja cunoscute în localitatea Dobrosloveni

Așa cum am spus, lângă vestita Pădure Reșca, turiștii pot vizita și situl arheologic Romula, din imediata apropiere, aflat într-un program de restaurare, ce va dura până în 2016, câteva biserici vechi din zonă, printre care mănăstirea medievală Hotărani, construită cu cărămidă din edificiile romane de la Romula.

Romula este cel mai mare sit arheologic de la sud de Carpați, având o suprafață de peste 304 hectare și unul dintre cel mai importante centre economice și culturale din provinciile romane dunărene. Municipium din primele decenii ale secolului al II-lea d.Hr, colonia Romula din perioada împăratului Septimius Severus sau cel mai târziu a lui Filip Arabul, orașul a fost reședința guvernatorului Daciei Inferior/Malvensis. Orașul roman a fost vizitat de împăratul Filip Arabul, care în anul 248 d.Hr. a supervizat fortificarea acestuia cu zidul de cărămidă care îi poartă astăzi numele.

Potrivit primarului Gheorghe Tudorașcu, a reușit să obțină fonduri de la Ministerul Culturii fonduri nerambursabile pentru continuare săpăturilor la situl arheologic Romula Malva și înființarea unui muzeu în care să fie păstrate toate obiectele descoperite aici, în satul Reșca, construit pe locul fostului oraș roman, aflat în patrimoniul cultural național.

Rezervație naturală, un alt punct de atracție

Potențialul turistic din Dobroslșoveni este cu mult mai vast și mai bogat, zona fiind declarată Rezervație Naturală, la 30 noiembrie 2004, unde se găsesc irisul galben, cunoscut și ca stânjenelul de baltă, chiparosul de baltă, laleaua pestyriță, laleaua de crâng, măzărichea, sânioșoara, precum și numeroase specii arboricole printre care și secularul Stejar a lui Nae.

Aria protejată dispune de tipuri de habitate cu păduri ripariene mixte, stejar, frasin și ulm, păduri subatlantice în amestec precum stejar și carpen, păduri de gârniță și păduri aluvionare de luncă respectiv salcie și plop alb. De asemenea, tot aici se găsesc o mare varietate de faună și floră cu exemplare rare (unele protejate prin lege) specifice zonei de interferență a Câmpiei Romanaților cu Câmpia Boianului.

Mai multe amanunte într-un reportaj la VGtv, redactor Georgiana Raicu, op. Imag. editare și montaj Viorel Raicu http://www.vgtvolt.cabanova.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s