Tradiții și obiceiuri păstrate cu sfințenie de ciobanii din Vaideeni

vaideeni2013Din cauza vietii dure a păstorilor, necazurilor pricinuite lor de natura înconjurătoare, dar și de anumite întțmplaări nefericite ce s-au abătut asupra turmelor, aceștia au pastrat cu sfințenie anumite obiceiuri legate de sărbatorile de peste an si le-au transmis urmașilor, din generație în generație.

Transhumanța
Urcatul și coborâtul oilor de la munte, plecarea lor din sat spre diferite regiuni din țară, este marcată și ea prin diverse manifestari, de aceasta dată prin anumite activități de muncă (iernatul, tunsul oilor, formarea târlelor s.a.)
Sanzienele
Cu această ocazie, în sat se adună flori de sțnziene, se împletesc coronițe (câte fete în invartita dorului la Vaideenicasă, atâtea coronițe). Bătrânele aduna flori de sânziene, le leagă snop, le stropesc cu apă la fântână sau la tutul și le leaga în podul casei. Fetele se duc la fântână, se stropesc cu apă impreuna cu băieții, aduc coronițele acasă și le pun la icoane, să le aducă noroc și să le apere de rău.
Vaideenii sunt în fiecare an gazda nedeii moderne „Invârtita Dorului”, festival folcloric ce reuneste images (4)formații păstorești din toată țara. Prima ediție a nedeii păstorești „Invârtita Dorului”, a avut loc în anul 1968, când la inițiativa profesorului Vartolomei C. Todeci, vechea tradiție populară, ținutădin vremuri imemoriale pe crestele munților Carpați, a fost organizată în ,,inima satului”Vaideeni.
Din bătrâni se spune că numele de ,,învârtita dorului” vine de la o doina cântată de un cioban tânăr care se download (3)topea de dorul mândrei sale. Coborând noaptea în sat, feciorul a mers la iubita lui pentru a-și potoli dorul, însă fata nu i-a raspuns iar el, de suparare, a plecat cântând prin sat.
De atunci s-au scurs 40 de ediții de ,,Invârtita Dorului,, festival păstoresc organizat într-un loc al cărui nume grăiește de la sine – platoul de la Fântâna Dorului.
De Inaltare, la 40 de zile după Paște, se pune la porți leuștean cu care copii se bat, crezând că acel care te atinge primul îți ia puterea.
Lasatul Secului
La ,,lăsatul secului” (începutul postului Paștelui), se practică obiceiul opăitatului („Alimari”). Se aprind focuri mari, iar tinerii, având opaițe (torțe confecționate de ei), le învârt deasupra capetelor și cântă potrivit specificului locului și obiceiului.
Prima zi a anului este dedicată crescatorilor de oi, ocazie cu care la Caminul Cultural are loc o frumoasă serbare populară. La aceasta serbare participanții vin îmbrăcați în cele mai frumoase costume cu specific ciobănesc, să joace și să cânte ,,ca la noi”.
Obiceiuri de înmormântare
Indiferent de vârsta celui care a murit, timp de 3 zile, se face priveghiul, în timpul căruia se povestesc fapte și întâmplări din viața celui dispărut. Când moare un fecior, un grup de prieteni merg în pădure și aduc un brad pe care-l impodobesc și îl pun la mormânt, considerând ca tânărul s-a însurat; dacă moare o fată, i se face o cunună și i se pune la mormânt, iar ea este îmbrăcată în mireasă.
Obiceiuri de nuntă
Nunta presupune mai multe etape, obiceiuri precum pețitul miresei de către băiat și familia acestuia, plimbarea mirelui prin localitate însoțit de fratele mirelui (acesta poate fi fratele natural sau un baiat socotit ca atare) pentru a invita sătenii la nuntă și pentru a-i îmbia cu băutura din plosca acestora, împodobirea bradului cu florile culese de asa-zisele „mirese”, alaiul nașilor către casa miresei, etc.

Bancescu Ion Marian

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s