De ce se prăznuiește la date diferite Paștele la creștini

Pastele la Bisertica ,, Maica Domnului” din SlatinaPaștele a fost praznuit de la inceput in toata lumea crestina. Insa, au existat deosebiri regionale in ceea ce priveste data si modul sarbatoririi. In primele secole, crestinii din partile Siriei si Asiei Mici, prăznuiau Paștele Crucii (moartea lui Hristos) la data de 14 Nisan, apoi Pastele Invierii (Invierea) la 16 Nisan. Acestia se numeau Quartodecimani, deoarece serbau Pastele odată cu iudeii, adica la 14 Nisan.

Alti iudaizanți de prin părțile Antiohiei serbau Paștele duminica, dar aveau grija ca acea duminică să cadăpastele-la-romani-a-600x450 totdeauna în cadrul săptămanii azimilor iudaice, chiar dacă, din cauza calendarului eronat al evreilor, cadea inainte de echinoctiul de primavara. Cei care sărbătoreau Paștele în acest mod, erau numiti Protopashiti.

Cei mai mulți creștini din Egipt, Grecia si Apus, sărbătoreau Paștele in aceeasi zi din saptamana in care a murit si a inviat Hristos. Moartea lui Hristos era sarbatorita totdeauna in Vinerea cea mai apropiata de 14 Nisan, numind-o Paștile Crucii, iar Invierea in Duminica urmatoare, care cadea totdeauna dupa 14 Nisan sau dupa prima luna plina care urma echinoctiului de primavara, duminica pe care o numeau Paștile Învierii.

Aceste diferente cu privire la au creat controverse si dezbinari in unele Biserici. Pentru a se realiza o uniformizare a sarbatorii Pastelui, in cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit: Pastile vor fi serbate totdeuna duminica. Aceasta duminica va fi imediat urmatoare lunii pline de dupa echinoctiul de primavara. Cand data Pastelui iudaic (adica 14 Nisan) cade duminica, Pastele creștin va fi serbat duminica următoare, pentru a nu fi serbat odată cu cel iudaic, dar nici inaintea acestora.

Diferenta de serbare a Pastelui, dupa cele doua calendare, poate varia pana la cinci saptamani. De exemplu, daca Pastele cade la 22 martie pe stil vechi, aceasta zi corespunde cu 4 aprilie pe stil nou (22 martie+13 zile), dupa cum 25 aprilie pe stil vechi este 8 mai pe stil nou. De aici vine uneori si diferenta dintre Pastele serbat pe stil vechi si cel serbat pe stil nou.

Obiceiuri si tradiți de Paște

Sărbătoarea Paştelui este marcată în Oltenia de obiceiuri străvechi ce ţin de credinţa unei curăţări şi înnoiri interioare. Potrivit tradiţiei femeile nu au voie să doarmă în Joia Mare, pentru că vor dormi tot anul.

Așadar, în unele localități ale Oltului se face foc în faţa casei, iar femeile aduc în jurul lui atâtea scaune câţi bărbaţi sunt în casă. Pe scaune sunt aşezate căni cu apă, iar deasupra se pun colăcei care se dau de pomană. În joia Mare, femeile pregătesc ouăle roșii , iar acestae sunt dăruite la masa de Paşte de către fini, naşilor, iar feciorii le oferă fetelor la hora satului. În dimineaţa de Paşte, după ce oamenii se întorc acasă cu lumânarea aprinsă nu au voie să intre în casă până nu culeg din grădină iarbă verde pe care o aşează pe scările casei. Vinerea mare este ziua scăldatului, iar conform tradiţiei acela care se scufundă de trei ori în apa rece va fi sănătos tot anul. Dacă plouă, anul va fi unul bogat, cu recolte pe măsură. Oltenii respectă tradiţia, iar în ziua de Paşte poartă haine noi în semn de respect pentru această sărbătoare. De pe masă nu trebuie să lipsească ouăle roşii, brânza, salata cu ceapă verde, drobul şi friptura de miel şi plăcinta cu brânză şi smântână. În a doua zi de Paşte, în Oltenia feciorii stropesc cu apa sau parfum fetele pe care vor să le ducă în faţa altarului.
Prof. Mihai Nută

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s