Mărţişorul, între tradiţie şi modernitate

11049485_1577061275870125_6916655339989231043_nDescoperirile arheologice ne-au arătat că prima zi a primăverii se sărbătorea încă de acum opt milenii, prin purtarea simbolului renaşterii naturii!! Cele mai vechi dovezi ale sărbătorii au fost descoperite în situl arheologic mehedinţean de la Schela Cladovei, unde au fost găsite coliere, de care erau agăţate mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu.

Dacii îşi confecţionau, şi ei, simbolurile primăverii în timpul iernii pe care le purtau doar după data de 1 Martie. Mărţişoarele erau pe atunci doar câteva pietricele albe şi roşii înşirate pe o aţă. Alte izvoare istorice arată că mărţişoarele constau în monede care erau atârnate de fire subţiri de lână vopsite în negru şi alb. Metalul din care era făcută moneda evidenţia statutul social al celui care o purta. 11039537_380426395470762_2066470890_nStrămoşii noştri considerau că acest simbol aducea noroc dar şi vreme bună, fertilitate şi frumuseţe. Mărţişorul era purtat până când pomii dădeau în floare după care era atârnat de crengile lor pentru ca aceştia să aibă rod bogat.

La începuturi, cele două fire răsucite erau albe şi negre. Negrul era considerată culoarea fertilităţii, a pământului roditor şi a norilorcare aduc ploaia, pe când albul era culoarea morţii, a iernii îngheţate, a doliului. Firul negru a fost înlocuit ulterior cu cel roşu, simbol al vieţii, al soarelui, al pasiunii. Mai târziu, acestui şnur bicolor i s-a adăugat un bănuţ de argint, aur sau de aramă, numit în unele zone româneşti şi “marţ” sau ”mărţiguş”, purtat de copii ca să aducă noroc. Bănuţul a fost înlocuit cu tot felul de figurine, semne ale norocului şi ale primăverii.

Zeul Marte

Zeul Marte

De-a lungul vremurilor acest simbol s-a transformat permanent dar rădăcinile sale nu s-au pierdut niciodată. Mărţişorul se mai păstrează la noi şi la popoarele balcanice, precum Bulgaria („Martenitsi”), Macedonia („Martinka”), aromâni („Marţu”) dar şi la albanezii din Calabria. La bulgari există tradiţia ca şnurul alb-roşu să se ofere ca o ofrandă adusă Babei Marta care intenţionează să ţină anotimpul rece în detrimentul mult aşteptatei Primăveri. Acest personaj, ca şi denumirea de Martenitsa/Martenitsi, se revendică tot de la Marte, zeul primăverii, al vegetaţiei şi al războiului.

La noi, ca şi la bulgari, există această reprezentare a timpului îmbătrânit – Baba Dochia-, o divinitate maternă ce transcede din neolitic,baba dochia din vremuri ce stăteau sub semnul matriarhal, al “zilelor bebelor”, a bătrânelor cosmice care schimbă vremea după cum le este voia.

Această sărbătoare tradiţională a suferit transformări în ultimele decenii, obiceiul de a oferi un mărtişor s-a vulgarizat, şi-a pierdut semnificaţia şi a devenit, mai degrabă, un prilej de bucurie pentru mărunţii comercianţi de obiecte 11026394_380426152137453_2074347176_nartizanale.

Pentru mulţi este mai puţin important dacă acest obicei descinde din Antica Romă sau din ritualurile geto-dacice. Esenţial este că acest obiect aducător de noroc anunţă venirea primăverii, unul dintre cele mai iubite anotimpuri. Pentru că, ori de câte ori natura renaşte, întreaga n
oastra viaţă ia o înfăţişare pozitivă: problemele cotidiene par mai mici, rezolvările apar ca prin farmec, oamenii sunt mai veseli, iar dragostea, ei bine, ea, în mod cert, s-a născut primăvara. Nici11039417_380426398804095_552914440_n nu poate fi altfel când natura conspira şi creează toate condiţiile pentru a-ti trăi în tihnă dragostea: “ploi” de arome plăcute şi proaspete, lumina caldă, soare prietenos, un curcubeu cu nuanţe de culori vii.

Cu adevărat important este că această primă zi din luna martie este un răgaz de veselie şi dragoste ce aminteşte de trecutul istoric şi de vremuri de acalmie şi, de ce nu, îndeamnă la o speranţă la unitate şi imag-fatala cinste a oamenilor din viaţa politică. Mărţişorul este capabil să ofere miracolul transfomării sale dar şi al sufletelor şi vieţii noastre cotidiene.

Victor Hugo spunea că “primăvara este pentru suflet un surâs al infinitului”. Mărţişorul din acest an să vă aducă o viaţă cu multe surâsuri !

Dr. Florin EPURE

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s