95 de ani de la nașterea istoricului literar și flocloristului valcean, Ion Apostol Popescu

agenda culturală valceaIon Apostol Popescu (6 martie 1920, Scăueni, judeţul Vâlcea – 23 ianuarie 1984, Gherla, judeţul Cluj) este un poet, folclorist şi istoric literar. Este fiul Mariei (născută Popescu) şi al lui Apostol Popescu, silvicultor. Face şcoala primară la Robaia, judeţul Argeş, şi la Jiblea, judeţul Vâlcea (1927-1932), Şcoala Normală la Râmnicu Vâlcea (1932-1938) şi Sibiu (1938-1940), urmând Facultatea de Litere şi Filosofie la Sibiu (1943-1945) şi Cluj (1945-1947). Este doctor în filologie al Universităţii din Bucureşti (1970), cu teza Ion Pop-Reteganul. Profesor de liceu la Gherla (1947-1963), devine apoi cadru didactic la Facultatea de Filologie din Târgu Mureş.

Debutează cu folclor în „Izvoraşul” (1935), iar în volum cu însemnările din Literatura ardeleană nouă (1945). Este redactor

Ion Apostol Popescu

Ion Apostol Popescu

la „Prietenii artei” (1947), colaborează la „Artă, teatru, cinema, muzică”, „Astra”, „Claviaturi”, „Făclia”, „Luceafărul literar”, „Provincia”, „Ramuri”, „Scrisul bănăţean”, „Steaua”, „Tribuna”, „Tribuna Transilvaniei”, „Voinţa Transilvaniei” etc.

În Literatura ardeleană nouă Popescu încearcă să contureze profilurile unor scriitori ca Victor Papilian, George Boldea, Ion Moldoveanu, Mihai Beniuc, Emil Giurgiuca, Ion Th. Ilea, Aurel Marin, Teodor Murăşanu, Grigore Popa, Ion Şiugariu, Ştefan Baciu, Vlaicu Bârna, Lucian Valea, Radu Stanca, Ştefan Aug. Doinaş, Pavel Dan, George Ţepelea, V. Copilu-Cheatră, Octav Şuluţiu şi Vasile Netea. Este vorba mai mult de o „caldă interpretare” a unei literaturi căreia i se desprind drept caracteristici principale „sănătatea artistică rară”, dinamismul şi vigoarea. Popescu va stărui însă în poezie şi download (2)în folcloristică. Versurile pe care le scrie sunt ale unui poet egal cu sine în celebrarea bucuriilor calme, a roadelor toamnei, a cuplului familial, „inspiraţia sa majoră fiind de ordinul ginecolatriei” (Şerban Cioculescu).

Printre operele sale am putea aminti Literatura ardeleană nouă, Bucureşti, 1945; Ion Pop-Reteganul, prefaţă de Ion Agârbiceanu, Bucureşti, 1965; Iubiri, Bucureşti, 1968; Arta icoanelor pe sticlă de la Nicula, prefaţă de A.E. Baconsky, Bucureşti, 1969; Studii de folclor şi artă populară, Bucureşti, 1970; Flaut pentru o frumoasă, Bucureşti, 1971; Istoria literaturii române, I-II, Târgu Mureş, 1971; De vorbă cu Marco Polo, Bucureşti, 1974; Trec printre oameni, Bucureşti, 1978; Mănăstirea Nicula (în colaborare cu arhimandritul Cleopa Nanu), Cluj Napoca, 1985; De ziua inimii noastre, ediţie îngrijită de Constantin Mohanu, prefaţă de Şerban Cioculescu, Craiova, 1987.

Georgiana Raicu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s