Datini si obiceiuri de Paște la români

ff bunSărbatoarea Pastelui este pentru romani, alaturi de Craciun, cea mai importanta din an, pentru care fiecare familie se pregateste cu mult timp inainte prin postul tinut cu atata evlavie.

In biserica ortodoxa oamenii se pregatesc pentru intampinarea sarbatorilor de Pasti prin „postul Pastelui” numit si „Postul Cel Mare”, post care dureaza 48 de zile. In mod oficial, postul incepe dupa „Duminica iertarii”, in ziua de luni a saptamanii a 7-a de dinaintea sarbatorii de Pasti.
Ultima saptamana din Postul Pastelui se numeste „Saptamana download (10)Patimilor” si incepe in duminica Floriilor, duminica in care se comemoreaza intrarea lui Iisus in Ierusalim. „Saptamana Patimilor” comemoreaza prinderea lui Iisus, crucificarea si moartea Lui. In acesta ultima saptamana, multe biserici tin slujbe in fiecare seara, slujbe numite „Denie”. De luni pana joi se comemoreaza ultima masa, prinderea si inchiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeste „Joia Mare”. Vineri, numita „Vinerea Mare” se comemoreaza crucificarea si moartea lui Iisus pe cruce. In acesta zi, se tine „post negru”, adica nu se mananca nimic.
images (10)     Desi aceasta sarbatoarea reprezinta pentru toti romanii invierea Domnului Iisus Hristos, ea se sarbatoreste oarecum diferit in regiunile Romaniei. Astfel…

In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele. Flacaii trebuie sa se duca cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a isi arata consimtamantul la sentimentele lor, trebuie sa le ofera un ou rosu.

In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea images (9)miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa bine-cuvanteze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale images (8)rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.

La Călărași, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.

In Tara Barsei, in jurul Brasovului, se face o petrecere care aduna intreaga comunitate – obiceiul Junii Brasovului. bun nun Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de calusari sau de colindatori, cu vataf si casier, strang oua de la tinerele fete, dupa care se merge catre Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc intreceri. Cea mai cunoscuta si indragita dintre ele este aruncarea buzduganului.

In Moldova, in dimineata urmatoare dupa noaptea Invierii se pune un oua rosu si unul alb intr-un bol cu apa ce trebuie sa contina monezi, copii trebuie sa si clateasca fata cu apa si sa si atinga obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogatii.

f bun Dupa înviere, în Bucovina, Oltenia, Muntenia si mai putin în Transilvania, ca sa poata primi Pastele, cei care n-au fost la biserica trebuie sa se purifice, spalându-se ritualic cu apa în care s-au pus un ou rosu, un ou alb si o moneda de argint. Astfel, ei împrumuta roseata oului – vitalitatea. Muntenii si oltenii pun ouale în apa dintr-un castron mai mare si se spala pe fata, iar bucovinenii obisnuiesc sa se frece cu oul pe obraji ca sa fie siguri de „transferul” rosetei. Banul se pune pentru spor, belsug si stralucire, iar oul, pentru rodnicie si fertilitate. Abia dupa acest moment ritualic, familia se poate aseza la images (2)masa.

Tot zona noastră, în Oltenia, în timpul slujbei se țin lumânarile aprinse. Oamenii se întorc cu ele acasa. După ce intră cu acestea si se închina, le sting de grinda, fâcând semnul crucii. Aceste lumânari se pastreaza, aprinzându-se în vremuri de primejdie.

images (5)Pentru pomenirea mortilor, pe morminte se aseaza vase cu oua rosii, colaci si se aprind lumânari. În unele locuri, se face pomana în curtea bisericii.

Întorsi acasa, satenii gusta din anafora si apoi se aseaza la masa, dar manânca întâi din bucatele sfintite si abia apoi din restul. În unele regiuni, se manânca întâi carne de iepure sau peste, pentru a fi sprinten si harnic tot anul. Pastorii si celelalte persoane care nu se gasesc în sat de Paste, manânca în loc de anafora muguri de salcie sau de mar.images (6)

Luni si marti se fac vizite. Cei casatoriti se duc cu pasca la rude, pentru a le anunta învierea. De obicei, se duc cei tineri la cei mai în vârsta.

Se spune ca cine se naste de Paste, când se trag clopotele, va avea noroc în viata.

download (2)Celui care moare în ziua de Paște sau în săptămâna urmatoare (Săptămâna Luminată) îi vor fi iertate toate pacatele, ducându-se direct în Rai, despre care  sespune că este deschis în această perioada.

În ziua de Paste nu trebuie sa dormi, pentru ca vei fi somnoros tot anul. De asemenea, se spune ca nu e bine să pui mâna pe sare, pentru că îți vor asuda mâinile la vara.

Georgiana Raicu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s