Datini si obiceiuri de Paște la români

ff bunSărbatoarea Pastelui este pentru romani, alaturi de Craciun, cea mai importanta din an, pentru care fiecare familie se pregateste cu mult timp inainte prin postul tinut cu atata evlavie.

In biserica ortodoxa oamenii se pregatesc pentru intampinarea sarbatorilor de Pasti prin „postul Pastelui” numit si „Postul Cel Mare”, post care dureaza 48 de zile. In mod oficial, postul incepe dupa „Duminica iertarii”, in ziua de luni a saptamanii a 7-a de dinaintea sarbatorii de Pasti.
Ultima saptamana din Postul Pastelui se numeste „Saptamana download (10)Patimilor” si incepe in duminica Floriilor, duminica in care se comemoreaza intrarea lui Iisus in Ierusalim. „Saptamana Patimilor” comemoreaza prinderea lui Iisus, crucificarea si moartea Lui. In acesta ultima saptamana, multe biserici tin slujbe in fiecare seara, slujbe numite „Denie”. De luni pana joi se comemoreaza ultima masa, prinderea si inchiderea lui Iisus. Ziua de joi se numeste „Joia Mare”. Vineri, numita „Vinerea Mare” se comemoreaza crucificarea si moartea lui Iisus pe cruce. In acesta zi, se tine „post negru”, adica nu se mananca nimic.
images (10)     Desi aceasta sarbatoarea reprezinta pentru toti romanii invierea Domnului Iisus Hristos, ea se sarbatoreste oarecum diferit in regiunile Romaniei. Astfel…

In Bucovina, fetele se duc in noaptea de Inviere in clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta apa se spala pe fata in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase tot anul si asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele. Flacaii trebuie sa se duca cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a isi arata consimtamantul la sentimentele lor, trebuie sa le ofera un ou rosu.

In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea images (9)miraculoasa a rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica, credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc, purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sa sfinteasca si sa bine-cuvanteze bucatele din cosul pascal. In fata fiecarui gospodar este pregatit un astfel de cos, dupa oranduiala stramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specific zonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru tot anul: seminte de mac (ce vor fi aruncate in rau pentru a alunga seceta), sare (ce va fi pastrata pentru a aduce belsug), zahar (folosit de cate ori vitele vor fi bolnave), faina(pentru ca rodul graului sa fie bogat), ceapa si usturoi (cu rol de protectie impotriva insectelor). Deasupra acestei farfurii se aseaza pasca, sunca, branza, ouale images (8)rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfecla rosie cu hrean, si prajituri. Dupa sfintirea acestui cos pascal, ritualul de Pasti se continua in familie.

La Călărași, la slujba de Inviere, credinciosii aduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, oua rosii, cozonoc si cocosi albi. Cocosii sunt crescuti anume pentru implinirea acestei traditii. Ei vestesc miezul noptii: datina din strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta, Hristos a inviat! Cel mai norocos este gospodarul al carui cocos canta primul. Este un semn ca, in anul respectiv, in casa lui va fi belsug. Dupa slujba, cocosii sunt daruiti oamenilor saraci.

In Tara Barsei, in jurul Brasovului, se face o petrecere care aduna intreaga comunitate – obiceiul Junii Brasovului. bun nun Grupurile de tineri, organizate asemeni cetelor de calusari sau de colindatori, cu vataf si casier, strang oua de la tinerele fete, dupa care se merge catre Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc intreceri. Cea mai cunoscuta si indragita dintre ele este aruncarea buzduganului.

In Moldova, in dimineata urmatoare dupa noaptea Invierii se pune un oua rosu si unul alb intr-un bol cu apa ce trebuie sa contina monezi, copii trebuie sa si clateasca fata cu apa si sa si atinga obrajii cu oualele pentru a avea un an plin de bogatii.

f bun Dupa înviere, în Bucovina, Oltenia, Muntenia si mai putin în Transilvania, ca sa poata primi Pastele, cei care n-au fost la biserica trebuie sa se purifice, spalându-se ritualic cu apa în care s-au pus un ou rosu, un ou alb si o moneda de argint. Astfel, ei împrumuta roseata oului – vitalitatea. Muntenii si oltenii pun ouale în apa dintr-un castron mai mare si se spala pe fata, iar bucovinenii obisnuiesc sa se frece cu oul pe obraji ca sa fie siguri de „transferul” rosetei. Banul se pune pentru spor, belsug si stralucire, iar oul, pentru rodnicie si fertilitate. Abia dupa acest moment ritualic, familia se poate aseza la images (2)masa.

Tot zona noastră, în Oltenia, în timpul slujbei se țin lumânarile aprinse. Oamenii se întorc cu ele acasa. După ce intră cu acestea si se închina, le sting de grinda, fâcând semnul crucii. Aceste lumânari se pastreaza, aprinzându-se în vremuri de primejdie.

images (5)Pentru pomenirea mortilor, pe morminte se aseaza vase cu oua rosii, colaci si se aprind lumânari. În unele locuri, se face pomana în curtea bisericii.

Întorsi acasa, satenii gusta din anafora si apoi se aseaza la masa, dar manânca întâi din bucatele sfintite si abia apoi din restul. În unele regiuni, se manânca întâi carne de iepure sau peste, pentru a fi sprinten si harnic tot anul. Pastorii si celelalte persoane care nu se gasesc în sat de Paste, manânca în loc de anafora muguri de salcie sau de mar.images (6)

Luni si marti se fac vizite. Cei casatoriti se duc cu pasca la rude, pentru a le anunta învierea. De obicei, se duc cei tineri la cei mai în vârsta.

Se spune ca cine se naste de Paste, când se trag clopotele, va avea noroc în viata.

download (2)Celui care moare în ziua de Paște sau în săptămâna urmatoare (Săptămâna Luminată) îi vor fi iertate toate pacatele, ducându-se direct în Rai, despre care  sespune că este deschis în această perioada.

În ziua de Paste nu trebuie sa dormi, pentru ca vei fi somnoros tot anul. De asemenea, se spune ca nu e bine să pui mâna pe sare, pentru că îți vor asuda mâinile la vara.

Georgiana Raicu

Reclame

IPS Gherasim Cârstea a fost condus pe ultimul drum

–––––––––––––––––––––––––––-

 

IPS Gherasim Cârstea

IPS Gherasim Cârstea

Arhiepiscopul  Râmnicului, Gherasim Cârstea, a încetat din viață cu câteva luni înainte de a împlini venerabila vârstă de 100 de ani. La funerariile sale, au participat aproximativ o mie de credincioși în frunte cu înalți prelați ai Bisericii Ortodoxe Române.

Slujba de înmormântare a celui ce a fost arhiepiscop al Râmnicului, Gherasim Cârstea, a avut loc la Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Nicolae” din municipiul Râmnicu Vâlcea și a fost oficiată de înalți prelați ai BOR, printre care amintim pe ÎPS Irineu, mitropolitul Olteniei, ÎPS Andreicuț, mitropolitul Clujului, ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei, PS Calinic, epicopul Argeșului și Muscelului, dar și PS Sebstian episcopul Slatinei și Romanaților .

După ce s-au citit cele șapte Evanghelii și s-ocolit de trei ori Catedrala

Catedrala Episcopala

Catedrala Episcopala

Arhiepiscopală „Sfântul Nicolae”, arhiepiscopul Gherasim Cristea a fost înmormântat în curtea Arhiepiscopiei alături de foștii episcopi ai Râmnicului.

  Venerabilul prelat, Gherasim  suferise în urmă cu o lună, o operație complicată, trupul său firav neputând face față unei astfel de suferințe.

 Gherasim Cristea, s-a născut la 14 noiembrie 1914, în localitatea Muntenii Buzăului, județul Ialomița. În anul 1934 a fost primit ca frate la mânăstirea Cernica din apropierea Bucureștiului, apoi a urmat cursurile seminarului monahal al acestui așezământ monastic și ale Seminarului „1794799_715507218500071_6853897351031569431_nNifon Mitropolitul” din București, pe care l-a absolvit în anul 1942. Șase ani mai târziu, în 1948, a fost declarat licențiat în Teologie la Institutul Teologic de grad universitar din București. A fost tuns în monahism, în anul 1937, iar apoi hirotonit preot.

Înzestrat pentru viaţa monahală, în primăvara anului 1934, bătea la poarta

IPS Gherasim

IPS Gherasim

Sfintei Mânăstiri Cernica, din judeţul Ilfov pentru a fi primit între ostenitorii păstrători ai rânduielilor Sfântului Calinic. A fost primit ca frate de mânăstire şi în acelaşi an s-a înscris la Seminarul Monahal de aici. După trei ani a fost tuns în monahism, iar în 1940 a fost hirotonit ierodiacon, iar mai apoi preot.

     După desfiinţarea Seminarului Monahal, a trecut la Seminarul „Nifon Mitropolitul” din Bucureşti, pe care l-a absolvit în anul 1942.

   1609620_715506878500105_7081218960300653034_n  În anul 1948 a obţinut diploma de licenţiat în Teologie la Facultatea din Bucureşti cu media 9,50.

     Între anii 1943–1952 a slujit ca preot la Mânăstirea Antim din Bucureşti şi remarcându-se prin deosebite strădanii a fost distins cu rangul de Protosinghel. În toamna anului 1952, la 1 octombrie, a fost numit stareţ al Mânăstirii Căldăruşani, judeţul Ilfov, vestita ctitorie a lui Matei Vodă Basarab. Aici, vreme de aproape două decenii, a desfăşurat o bogată activitate pe multiple planuri, la loc de cinste situându-se restaurarea Sfintei Mânăstiri şi a dependinţelor acesteia, ce au fost distruse de incendiul din anul 1946, precum şi înfiinţarea unui muzeu mânăstiresc.

     După 36 de ani de viaţă monahală, vrednicul de pomenire, Episcopul Chesarie l-a cerut Sfântului Sinod ca 1609620_715506878500105_7081218960300653034_nArhiereu Vicar, la Eparhia Dunării de Jos, cu titulatura de Constănţeanul. Aici a slujit timp de patru ani, impulsionând munca cultural-misionară şi gospodărească la parohiile din Episcopie, iar la Centrul Eparhial a depus eforturi pentru ridicarea noilor cancelarii ale personalului administrativ-bisericesc de la Galaţi.

     Se cuvine menţionat faptul că, în anul 1971 cu prilejul descoperirii la Niculiţel, judeţul Tulcea, a unei bazilici cu criptă în care erau şase martiri, a avut curajul de a-i prelua în taină şi a le aşeza sfintele moaşte la Mânăstirea Cocoş, salvându-le de teroarea ateistă.

     În toamna anului 1975, la 16 octombrie, la cererea Preasfinţitului imagesEpiscop Iosif Gafton al Râmnicului şi Argeşului, în şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales ca Arhiereu-Vicar al Episcopiei Râmnicului şi Argeşului, cu titulatura de Piteşteanul.

     Timp de aproape un deceniu a slujit, cu frică de Dumnezeu şi dragoste de patrie şi neam, toate arhiereştile îndatoriri încredinţate de Episcopul Iosif şi Sfântul Sinod.

     În ziua de 30 septembrie 1984, prin votul Colegiului Electoral al Bisericii Ortodoxe Române, a fost ales Episcop titular al Eparhiei Râmnicului şi Argeşului, fiind înscăunat în vestitul jilţ arhieresc râmnicean de către Înalt Preasfinţia Sa Nestor Vornicescu, Mitropolitul Olteniei, la data de 2 decembrie 1984.  În plan administrativ-gospodăresc, colaborând eficient cu Comisia Naţională a Patrimoniului Cultural şi cu factorii de conducere din images (2)unităţile economice, a contribuit la consolidarea şi restaurarea majorităţii aşezămintelor de cult care fac prestigiul acestei zone: mânăstirile Cozia, Turnu, Stănişoara, Hurezi, Bistriţa, Dintr-un Lemn, Brâncoveni, Surupatele; schiturile Ostrov, Cornet, Iezer şi încă multe altele.

     Performanţele administrative ale Înalt Preasfinţitului Părinte Gherasim s-au concretizat în anii din urmă prin construirea din temelii a Centrului cultural-religios Sfântul Ierarh Antim Ivireanul şi a unei cantine sociale la sediul Sfintei Arhiepiscopii. De asemenea, la 10151406_715507171833409_9063668444175295849_npropunerea Înalt Preasfinţiei Sale, din anul 1999, municipiul Rm.Vâlcea şi-a ales ca ocrotitor spiritual pe Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, la a cărui prăznuire participă an de an distinşi oaspeţi, ierarhi şi oficialităţi, preoţi şi credincioşi. 

     Membru activ al Sfântului Sinod, Înalt Preasfinţitul Părinte Gherasim, a funcţionat începând cu 22 mai 2000 ca locţiitor de Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolit al Olteniei, până la 22 octombrie 2000, dată când a fost ales şi înscăunat ca Mitropolit Înalt Preasfinţitul Teofan.

 Dumezeu să il odihnească în pace!

Georgiana Leulescu Raicu

Un milion și jumătate de români și-au sărbătorit onomastica de Florii

 

Floriile

Floriile

Duminica Floriilor a fost prilej de sărbătoare specială pentru aproape 1,5 milioane de români care și-au sărbătorit onomastica.

Potrivit datelor furnizate de MAI, dintre aceștia 850.848 sunt femei care poartă nume de floare si  634.935 sunt bărbați. Din totalul româncelor care și-au sărbătorit onomastica de Florii, 145.020 poartă numele Viorica, alte 129.947 de femei pe cel de Florentina, 91.751 se numesc Florica, iar 73.637 poartă numele Camelia.

De asemenea, aceiași sursă mai precizeză că dintre bărbații ce își aniversează onomastica, 336.793 poartă numele Florin, 145.673 pe cel de Viorel, iar 54.608 se numesc Florian. Acestora li se adaugă aproximativ 9.065 de români ce poartă numele Mugurel, precum și cei peste 2300 de bărbați ce se numesc Trandafir. Aceleași statistici

Viorel Raicu

Viorel Raicu

evidențiază faptul că doar un singur român poartă numele de Floricică.

Duminică, preoții militari ai Ministerului Afacerilor Interne au oficiat slujba religioasă de Florii la Bisericile Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și Sfântul Iosif cel Nou, lăcaș de cult aflat în Curtea Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dealu Spirii” din București, la Biserica Capelă cu hramul Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” și la Biserica cu hramul Sfinților Mihail și Gavriil din curtea Inspectorului General al Jandarmeriei Române.
Și în bisericile Olteniei s-a serbat Ziua de Florii, sau Intrarea Domnului în Ierusalim. Preoții spun că aceasta sărbătoare se mai numea și Duminica aspiranților la Botez, deoarece în această zi

Camelia Sârbu

Camelia Sârbu

catehumenii, care fusesera admiși la Botez, mergeau la episcop pentru a primi Crezul ca mărturisire de credință. Această duminică a purtat și denumirea de Duminica grațierilor, pentru că în cinstea ei, împărații acordau grațieri.

Biserica vede în aceasta sărbătoare înaintarea lui Hristos spre jertfa de pe cruce. El putea să evite moartea, însă, o primeste de buna voie pentru a o birui. Lui nu-i este impusă moartea ca o necesitate, așa cum ne este impusă nouă. De aceea El moare pentru alții, nu pentru Sine. El nu avea păcatul imprimat în firea Sa, ca noi toți, pentru ca S-a născut ca om prin voia Sa.

Existând din veșnicie ca Dumnezeu, El a luat firea omenească, dar a incadrat-o

La multi ani de Florii!

La multi ani de Florii!

în ipostasul dumnezeiesc. Dacă s-ar fi născut ca orice om din păcat, prin pasiune omenească, ar fi murit pentru El și nu pentru noi. Ar fi rămas în moarte ca orice om, deci nu ar fi înviat.

Intrarea în Ierusalim este o prefigurare a Intrării în Ierusalimul ceresc. Astfel, nu întâmplător noi cântăm în noaptea de Paști: „Luminează-te, luminează-te noule Ierusalim”.

Prof. Mihai Nuță

 

Producătorii de lapte și carne, vor primi subvenții de la APIA

APIA Olt

APIA Olt

Începând cu 8 aprilie, APIA efectuează plata aferentă ajutorului specific acordat producătorilor de lapte și carne de vită din zonele defavorizate, pentru anul de cerere 2013, în sumă totală de de aproape 30 de milioane euro cu sursă de finanţare din Fondul European pentru Garantare în Agricultură.

Potrivit reprezentanților APIA,  de acest ajutor beneficiază un număr total de 84.186 crescători de animale şi  un efectiv de 314.230 animale eligibile, respectiv  301.122 vaci de lapte, 3.744 bivoliţe de lapte şi 9.364 taurine din rase de carne şi metişii acestora.

Cuantumul ajutorului specific calculat pentru categoria vaci de lapte este de 90 euro, pentru categoria bivoliţe de lapte este de 187,5 euro, iar pentru categoria taurine din rase de carne şi metişii acestora cuantumul este de 300  euro.

Menţionăm că valoarea ajutorului specific a fost calculată la cursul euro-leu stabilit de Banca Centrală Europeană la ultima cotaţie a lunii septembrie, respectiv 4,4620 lei.

Georgiana Raicu

Programul Național de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV, dezbătut la Prefectura Vâlcea  

Prefectura Vâlcea

Prefectura Vâlcea

Ministerul Sănătății a organizat o videoconferință, joia trecută, având ca temă Clarificarea aspectelor legate de utilizarea fondurilor aprobate pentru derularea Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV.

Potrivit unui comunicat de presă, la nivelul judeţului Vâlcea, au participat Prefectul Dumitru Cornoiu, directorul executiv, directorul economic şi coordonatorul Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV din cadrul Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică, precum şi şeful adjunct al Secţiei boli infecţioase din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Vâlcea.

După ce au fost făcute o serie de precizări referitoare la desfăşurarea Programului naţional de prevenire, supraveghere şi control al infecţiei HIV, a fost propusă achiziţionarea de medicamente şi distribuţia acestora către pacienţi.

În același context s-a precizat ca în perioada următoare se va analiza legislaţiei care reglementează funcţionarea

Dumitru Nicu Cornoiu, prefect

Dumitru Nicu Cornoiu, prefect

Programelor naţionale de sănătate şi vor fi aduse modificări, acolo unde va fi nevoie.

Cât priveşte bugetele alocate programelor naţionale de sănătate, se va efectua o analiză temeinică a acestora, în vederea identificării unor soluţii care să vină în sprijinul programelor naţionale prioritare (redistribuirie de fonduri, renegocierea termenelor de plată cu furnizorii de medicamente peste 60 de zile).

,,Problemele ridicate din teritoriu au vizat, restanţele din anul anterior la angajamentele de plată, precum şi organizarea unui sistem centralizat de achiziţie a medicamentelor pentru programele naţionale prioritare, astfel încât să nu se înregistreze disfuncţionalităţi în aprovizionarea cu medicamente specifice a bolnavilor.” A precizat prefectul Dumitru-Nicu CORNOIU.

Georgiana Leulescu Raicu

 

A început acordarea subvențiilor la motorină

APIA Olt

APIA Olt

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în Monitorul Oficial nr. 236/02.04.2014, a fost publicat Ordinul nr. 431/2014 pentru aprobarea cantităţilor de motorină aferente trimestrului IV-2013, ce beneficiază de ajutor de stat acordat sub formă de rambursare.

Pentru trimestrul I al anului 2014, cererile pentru ajutorul de stat mai sus amintit se depun până la 30 aprilie 2014, inclusiv.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre acciza standard şi acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură.

Beneficiarii pentru care a fost emis acordul prealabil de finanţare

subventii la motorina

subventii la motorina

depun cererile trimestriale de solicitare a ajutorului de stat însoţite de o situaţie centralizatoare privind cantităţile de motorină achiziţionate în trimestrul respectiv, precum şi de documentele prevăzute de Ordinul MADR nr. 1229/2013, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, beneficiarii au obligaţia comunicării către APIA, în scris, a opţiunii referitoare la modalitatea de achiziţionare a cantităţii de motorină, respectiv integral sau în tranşe.

Cantităţile de motorină ce fac obiectul acestui ajutor de stat se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate.

Georgiana Raicu

INFOPEDIA~ Proiect de parteneriat judeţean

~

Coordonator: prof. informatică  Vizonie Mirela, C.N.A.”Carol I”- Slatina

Colegiul Agricol ,, Carol I”

Colegiul Agricol ,, Carol I”

 

În această săptămână s-au desfășurat ultimele activități ale proiectului județean ”INFOPEDIA”. Parteneri în proiect au fost: Colegiul Naţional Agricol “Carol I”– Slatina (inițiatorul proiectului), Şcoala Gimnazială Curtişoara, Şcoala Gimnazială Piatra, Colegiului Tehnic “Alexe Marin” – Slatina, Colegiului Economic “P.S. Aurelian” – Slatina, Palatul Copiilor ”Adrian Băran” – Slatina, Școala Postliceală Sanitară ”Christiana”–Slatina.

Proiectula fost inițiat pentru a acoperi un spectru larg de cunostințe de cultură generală despre natură, știință și societate,completându-le pe cele dobândite prin parcurgerea programei şcolare.  Echipa de proiect, formată din cadre didactice specializate în informatică, geografie, psihologie, horticultură şi medicină, îşi propune îmbogățirea culturii generale a elevilor  abordând, pe parcursul derulării proiectului, 7 teme

Infopedia

Infopedia

din domenii cât mai variate care să le testeze acestora aptitudinile și în același timp să-i delecteze, utilizând calculatorul direct sau indirect într-un mod cât mai constructiv, astfel încât să-şi dorească să participe la următoarea activitate cu plăcere. Este un prilej de a dezvolta capacitatea de interrelaţionare a elevilor ce nu aparţin aceluiaşi nivel de învăţământ şi de a stimula spiritul de competiţie al  celor care aparţin aceluiaşi nivel de învăţământ. Prin acest proiect ne dorim să-i determinăm pe elevi să conștientizeze faptul că, zi de zi, se pot ”îmbogăți” intelectual, că trebuie să exploateze orice moment al zilei în folosul lor și nu în ultimul rând,  faptul că pentru noi, cadrele didactice îndrumătoare, ei sunt cei mai importanți. Cunoaşterea şi autocunoaşterea, aplicarea teoriei în practică, exersarea unor tehnici variate, dar complementare se regăsesc în temele alese din mai multe domenii: realizarea calendarului personalizat, a felicitărilor dedicate mamei și a filmelor din cadrul activităților (informatică), aplicarea

Colegiul Agricol ,,Carol I” Slatina

Colegiul Agricol ,,Carol I” Slatina

unui test de inteligență  și perspicacitate (psihologie), grafică şi desen pe calculator, crearea unor aranjamente florale (artă), aplicație practică în natură (geografie) şi aplicaţia unor metode şi tehnici de păstrare a  sănătatăţii şi igienei corporale (medicină).

Activitățile conținute în proiect au fost: CALENDAR PERSONALIZAT 2014 – ”Mesajul meu, cadou de preţ  pentru familia mea!”; FELICITARE ELECTRONICĂ – ”MAMA- Un mănunchi de sentimente!”; APLICAŢIE PRACTICĂ – „SĂ NE CUNOAŞTEM ORIZONTUL   LOCAL” ; JOCUL MEMORIEI ; MAGIA FLORILOR; ENCICLOPEDIA SĂNĂTĂŢII!

În urma participării la activitățile proiectului, elevii (aproximativ 75 din categorii diferite – clasele a III-a, a IV-a, a VIII-a și elevi de liceu )  și-au images (6)îmbogățit cunoștințele, au dobândit următoarele abilități: adoptarea unei atitudini active şi pozitive faţă de protejarea şi conservarea mediului înconjurător; conştientizarea riscului de a trăi într-un mediu poluat; formarea şi dezvoltarea simţului estetic; formarea şi dezvoltarea simţului pentru sănătatea şi igiena corporală;  dobândirea unor abilităţi sociale, de comunicare, de lucru cu calculatorul; formarea unor deprinderi de colaborare, de muncă în echipă.

Mulțumesc tuturor colaboratorilor proiectului (profesori, medici, farmaciști), participanților direcți și indirecți (elevi, părinți, persoane care ne-au apreciat postările pe pagina de facebook a colegiului)!”,

prof. Vizonie Mirela