Cine a fost Sf. Parascheva si de ce este atat de iubită de credincioșii ortodocși

Sfânta Parascheva, cunoscută în popor şi ca Sfânta Vineri, este sărbătorită de credincioşii ortodocşi an de an, la 14 octombrie. Moaştele Sfintei Parascheva se află la Catedrala Mitropolitană din Iaşi.

Cuvioasa Parascheva ,este o sfântă venerată în odoxă Română și în alte biserici de rit oriental, sfânta patroană (ocrotitoare) a Moldovei. În anul 1641, moaștele sale au fost aduse la Iași de către domnitorul Vasile Lupu și așezate în ctitoria sa, Biserica Sfinții Trei Ierarhi. Aducerea moaștelor la Iași a fost un gest de recunoștință din partea patriarhului Partenie I și a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice .

Începând din anul 1889, moaștele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași.

Cuvioasei Parascheva îi sunt atribuite minuni și vindecări miraculoase. De ziua sa, la Iași are loc în fiecare an un pelerinaj la care participă sute de mii de credincioși din toată țara.
Veșmântul în care sunt îmbracate Moaștele Sfintei Parascheva de la Iași este schimbat de cinci ori pe an, nu pentru ca sfânta ar avea nevoie de acest lucru, ci pentru ca dragostea noastra față de ea este atât de mare, încat nu putem să nu-i dăruim acest smerit dar, ca un prinos de mulțumire și recunoștință adus pentru darurile revărsate de Dumnezeu asupra noastră, pentru rugăciunile ei.
Calatoria Sfintei Parascheva
Cuvioasa Parascheva s-a nâscut în localitatea Epivat, din Tracia, în prima jumatate a secolului al XI-lea. Încă mică fiind, sfânta a părăsit casa parintească și a intrat în monahism, la o mânastire din apropierea cetății Constantinopol. Dupa ce s-a închinat în Ierusalim, sfânta s-a așezat într-o mânastire de maici din pustiul Iordanului, unde s-a nevoit până la vârsta de 25 de ani.
Cunoscand voia lui Dumnezeu, Cuvioasa Parascheva s-a întors în satul natal, unde s-a mai nevoit duhovniceste vreme de doi ani, treccând la cele vesnice la 27 de ani. Sfanta Parascheva a fost înmormântată in cimitirul satului.
Dupa o vreme, în urma unei minuni, cinstitele ei Moaște au fost descoperite și asezate în Biserica Sfintii Apostoli, din Kallicrateia. Apoi, în anul 1238, la cererea imparatului Ioan Asan al II-lea, Sfintele ei Moaște au fost aduse în cetatea Târnovo, unde se afla capitala imperiului și reședința patriarhală.
În anul 1393, cand sultanul Baiazid a cucerit cetatea Tarnovo, cinstitele Moaște au fost duse în orașul Vidin, unde au stat vreme de cățiva ani. În anul 1396, în urma luptei de la Nicopole, cinstitele Moaște au fost recuperate de țarina Milica și aduse în cetatea Belgrad. Apoi, între anii 1521-1641, cinstitele Moaște au fost păstrate într-o biserică din Constantinopol.
În anul 1641, domnitorul moldovean Vasile Lupu, în semn de mulțumire pentru ajutorul material acordat patriarhului Constantinopolului, va primi Moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva. Acestea au ajuns în Iași în

ziua de 13 iunie 1641. Până la încendiul din data de 26 decembrie 1888, cinstitele Moaște au stat în Mânăstirea Sfinții Trei Ierarhi, iar după aceea au fost așezate în Catedrala Mitropolitană.

Prof. Mihai Nuță, Georgiana Raicu

Senatorul Ion Toma, rămâne consecvent un politician de stânga

 În cursul zilei de vineri  11 oct, s-a desfăşurat, la Bucureşti, Conferinţa Naţională a Organizaţiilor de seniori din UNPR. Principalele teme de discuţie s-au axat pe dezbaterea situaţiei pensionarilor din România, în general, cu un accent pe tema care priveşte pensiile militarilor. Totodată, întâlnirea a constituit un bun prilej pentru desemnarea preşedintelui acestor organizaţii, în persoana lui Nicolae Gheorghe. 

 Redactor : Domnule senator, ce ne puteți spune despre dicuțiile purtate cu privire la acest subiect important, dar totuși delicat?
 Senator,  Ion Toma;  În calitate de parlamentar al României, membru al Senatului, am fost întotdeauna un adept al măsurilor de stânga, susţinând fără echivoc necesitatea implementării acestora. Într-un clasament organizat în funcţie de nivelul calităţii vieţii unui pensionar, România ocupă ruşinosul loc 48, în spatele vecinilor noştri bulgari, dintr-un total de 91 de state incluse în analiză. Tocmai de aceea vin şi spun cu tărie: pensiile nu sunt pomeni! Ajutorul de şomaj nu e pomană! Alocaţia pentru copii nu e moft!
De-a lungul timpului am fost alături de pensionari, categoria cea mai afectată de efectele nefaste ale crizei economice. În 2010 și 2011, noi, UNPR, ne-am luptat pentru păstrarea pensiei minime și am câștigat. În 2013, ne-am luptat pentru creșterea pensiilor și pensiile au crescut de la 1 ianuarie cu rata inflației. În septembrie, am reușit să îndreptăm și nedreptatea care s-a făcut militarilor și pensiile acestora sunt la nivelul corect. UNPR a fost, este și va fi la guvernare un aliat de cuvânt și un partener pentru toți pensionarii României. UNPR este alături de pensionari, aşa cum şi pensionarii sunt alături de noi!

 R. E nevoie de foarte mulți bani pentru ceea ce vă propuneți dv., respectiv UNPR, mai ales că trebuie făcute și investiții. De unde?

  I. T. Guvernul României a aprobat un împrumut în valoare de 820 milioane de lei de la Trezoreria Statului pentru plata beneficiarilor de fonduri europene. În urma deblocării tuturor programelor operaţionale, valoarea cumulată a împrumuturilor din Trezorerie alocate pentru efectuarea de plăţi către beneficiari se ridică în acest an la aproximativ şapte miliarde de lei. Sumele defalcate pe programe operaţionale sunt următoarele: beneficiarii Programului Operaţional Regional au beneficiat de alocarea a 290 milioane de lei. În acelaşi timp, pentru achitarea sumelor eligibile datorate beneficiarilor Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane au fost alocate fonduri cu o valoare de circa 250 milioane de lei, iar pentru pentru efectuarea de plăţi către beneficiarii Programului Operaţional Sectorial Mediu a fost aprobată o sumă de aproximativ 248 milioane de lei. Intensificăm plăţilor către beneficiari este imperios necesară, coroborată cu simplificarea sistemului şi cu absorbţia unor sume considerabile din fondurile europene alocate României.

R.  Știu că investitorii v-au cerut niște facilități fiscale, pentru că taxele și impozitele sunt sufocante, iar de credite avantajoase nici nu poate fi vorba…

 I.T. Vreau să dau o veste bună pentru întreprinderile mici şi mijlocii și anume  programul de garantare a creditelor pentru IMM-uri (în limita unui plafon de garantare de 2 miliarde lei) a fost aprobat în Şedinţa de Guvern de săptămâna trecută. Programul presupune acordarea către IMM-uri a unei linii de credit pentru capital de lucru, garantată de stat, în procent de maximum 50% din valoarea finanţării. Plafonul maxim al unui astfel de credit garantat este de 5 milioane lei/IMM. Obiectivul principal al acestei decizii este încurajarea şi stimularea IMM-urilor, durata de implementare fiind stabilită la 36 de luni de la intrarea in vigoare Ordonantei. Totodată, actul normativ instituie un mecanism de garantare în baza căruia Ministerul Finanţelor este autorizat să mandateze FNGCIMM, în vederea emiterii de garanţii în numele şi în contul statului, în favoarea instituţiilor de credit care urmează să acorde credite IMM-urilor eligibile. Astfel, se urmareste sporirea flexibilităţii şi reducerea timpului necesar acordării finanţărilor.

 R. Lipsa locurilor de muncă este un fenomen național, dar în zona de sud a țării, în special în județele olteniei, este și mai acută. Există soluții de redresare?

 I. T.  Statistic vorbind, trebuie să menționez că piaţa muncii a dat semne de revenire în primele şapte luni ale anului, după ce angajatorii au încheiat cu 10% mai multe contracte de muncă prin comparaţie cu perioada similară din 2012. La finele lunii iulie erau înre­gistrate 5,68 milioane de contracte de muncă active (cu 27.000 mai multe comparativ cu luna iulie 2012), în timp ce numărul de salariaţi pentru care companiile au plătit impozite şi contribuţii sociale a ajuns la 5,15 milioane de persoane (mai mult cu peste 17.000 de angajaţi faţă de anul trecut), potrivit datelor furnizate de Inspecţia Muncii. În ceea ce priveşte evoluţia lunară a angajărilor, datele furnizate de Inspecţia Muncii arată că în perioada ianuarie-martie anga­jatorii încheiau, în medie, 65.000 de contracte noi de muncă pe lună, ceea ce corespunde unui număr mediu de 34.000 de noi angajaţi (pentru că un salariat poate avea mai multe contracte de muncă). Lunile de vară au fost supuse efectului sezonier, astfel că ritmul de noi angajări a încetinit.

 Cât privește zona Sud- Vest Oltenia, lucrurile stau puțin mai prost deoarece, investitorii străini, care ar putea creea locuri de muncă, evită să vină în locuri unde infrastructura lasă de dorit. Sperăm ca în cel mai scurt timp să schimbăm lucrurile încercând să  remediem toate aceste dezavantaje.

 Georgiana Leulescu Raicu 

Ciorba de praz olteneasca, apreciata de peste 1.500 de pofticiosi

  Peste 1.500 de portii de ciorba de praz, au fost împărțite  joi, în cea de-a doua zi a festivalului de Umor ,, Oltenii si restul lumii” de la Slatina. Trebuie amintit că anul trecut, oltenii au făcut cea mai mare ciorbă de praz din lume, aproximativ 2.500 de porții, pe care au  dăruit-o la tot atâția pofticioși.

 Cele patru bucătărese de la Scoala de Poliție ,, Nicolae Golescu ” din Slatina, ajutate de actrița Adriana Trandafir, au pus la bătaie 130 de kg de praz, 200 de orez, ceapă, morcov, ardei, făină, smântână, pățrunjel, frunze de țelină și… foarte multă dragoste, după cum spune una dintre bucătărese. După ce legumele și prazul au fiert aproximativ două ore, în tancurile de campanie, ciorba a fost scoasă și pusă în caserole.  Cei care au primit câte o porție, au spus la unison că a meritat așteptarea.

,, Fac și eu acasă ciorbă de praz și pun tot ce trebuie în ea, însă niciodată nu mi-a ieșit atât de gustoasă ca asta!” ne-a spus tanti Marieta.

 Poate unii vor zice ca nu avem ce mânca acasă, dacă ne înghesuim la ciorba de praz de aici, dar va spun drept ca nu am mai mâncat nicodată o ciorbă atât de bună!” a apreciat și dl. Vasile.

 ,,Vreau să felicit bucătăresele că au făcut o ciorbă atât de gustoasă! Nici n-ai zice că e de praz! Mulțumim autorităților locale care, în fiecare an cu ocazia festivalului Oltenii și restul lumii fac și ciorba tradițională oltenească de praz.” ne-a spus o doamnă, impresionată de gustul deosebit al ciorbei de praz.

 Care este rețeta minune a ciorbei de praz oltenească și care e modul de preparare, vă invitam să urmăriți un material realizat pentru VGTv de Georgiana Raicu, op. imag Viorel Raicu http://www.vgtvolt.cabanova.com