În cursul zilei de vineri 11 oct, s-a desfăşurat, la Bucureşti, Conferinţa Naţională a Organizaţiilor de seniori din UNPR. Principalele teme de discuţie s-au axat pe dezbaterea situaţiei pensionarilor din România, în general, cu un accent pe tema care priveşte pensiile militarilor. Totodată, întâlnirea a constituit un bun prilej pentru desemnarea preşedintelui acestor organizaţii, în persoana lui Nicolae Gheorghe.
Redactor : Domnule senator, ce ne puteți spune despre dicuțiile purtate cu privire la acest 
subiect important, dar totuși delicat?
Senator, Ion Toma; În calitate de parlamentar al României, membru al Senatului, am fost întotdeauna un adept al măsurilor de stânga, susţinând fără echivoc necesitatea implementării acestora. Într-un clasament organizat în funcţie de nivelul calităţii vieţii unui pensionar, România ocupă ruşinosul loc 48, în spatele vecinilor noştri bulgari, dintr-un total de 91 de state incluse în 
analiză. Tocmai de aceea vin şi spun cu tărie: pensiile nu sunt pomeni! Ajutorul de şomaj nu e pomană! Alocaţia pentru copii nu e moft!
De-a lungul timpului am fost alături de pensionari, categoria cea mai afectată de efectele nefaste ale crizei economice. În 2010 și 2011, noi, UNPR, ne-am luptat pentru păstrarea pensiei minime și am câștigat. În 2013, ne-am luptat pentru creșterea pensiilor și pensiile au crescut de la 1 ianuarie cu rata inflației. În septembrie, am reușit să îndreptăm și nedreptatea care s-a făcut militarilor și pensiile acestora sunt la nivelul corect. UNPR a fost, este și va fi la guvernare un aliat de cuvânt și un partener pentru toți 
pensionarii României. UNPR este alături de pensionari, aşa cum şi pensionarii sunt alături de noi!
R. E nevoie de foarte mulți bani pentru ceea ce vă propuneți dv., respectiv UNPR, mai ales că trebuie făcute și investiții. De unde?
I. T. Guvernul României a aprobat un împrumut în valoare de 820 milioane de lei de la Trezoreria Statului pentru plata beneficiarilor de fonduri europene. În 
urma deblocării tuturor programelor operaţionale, valoarea cumulată a împrumuturilor din Trezorerie alocate pentru efectuarea de plăţi către beneficiari se ridică în acest an la aproximativ şapte miliarde de lei. Sumele defalcate pe programe operaţionale sunt următoarele: beneficiarii Programului Operaţional Regional au beneficiat de alocarea a 290 milioane de lei. În acelaşi timp, pentru achitarea sumelor eligibile datorate beneficiarilor Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 
au fost alocate fonduri cu o valoare de circa 250 milioane de lei, iar pentru pentru efectuarea de plăţi către beneficiarii Programului Operaţional Sectorial Mediu a fost aprobată o sumă de aproximativ 248 milioane de lei. Intensificăm plăţilor către beneficiari este imperios necesară, coroborată cu simplificarea sistemului şi cu absorbţia unor sume considerabile din fondurile europene alocate României.
R. Știu că investitorii v-au cerut niște facilități fiscale, pentru că taxele și impozitele sunt sufocante, iar de credite avantajoase nici nu poate fi vorba…
I.T. Vreau să dau o veste bună pentru întreprinderile mici şi mijlocii și anume programul de garantare a creditelor pentru IMM-uri (în limita unui plafon de garantare de 2 miliarde lei) a fost aprobat în Şedinţa de Guvern de săptămâna trecută. Programul presupune acordarea către IMM-uri a unei linii de credit pentru 
capital de lucru, garantată de stat, în procent de maximum 50% din valoarea finanţării. Plafonul maxim al unui astfel de credit garantat este de 5 milioane lei/IMM. Obiectivul principal al acestei decizii este încurajarea şi stimularea IMM-urilor, durata de implementare fiind stabilită la 36 de luni de la intrarea in vigoare Ordonantei. Totodată, actul normativ instituie un mecanism de garantare în baza căruia Ministerul Finanţelor este autorizat să mandateze 
FNGCIMM, în vederea emiterii de garanţii în numele şi în contul statului, în favoarea instituţiilor de credit care urmează să acorde credite IMM-urilor eligibile. Astfel, se urmareste sporirea flexibilităţii şi reducerea timpului necesar acordării finanţărilor.
R. Lipsa locurilor de muncă este un fenomen național, dar în zona de sud a țării, în special în județele olteniei, este și mai acută. Există soluții de redresare?
I. T. Statistic vorbind, trebuie să menționez că piaţa muncii a dat semne de revenire în 
primele şapte luni ale anului, după ce angajatorii au încheiat cu 10% mai multe contracte de muncă prin comparaţie cu perioada similară din 2012. La finele lunii iulie erau înregistrate 5,68 milioane de contracte de muncă active (cu 27.000 mai multe comparativ cu luna iulie 2012), în timp ce numărul de salariaţi pentru care companiile au plătit impozite 
şi contribuţii sociale a ajuns la 5,15 milioane de persoane (mai mult cu peste 17.000 de angajaţi faţă de anul trecut), potrivit datelor furnizate de Inspecţia Muncii. În ceea ce priveşte evoluţia lunară a angajărilor, datele furnizate de Inspecţia Muncii arată că în perioada ianuarie-martie angajatorii încheiau, în medie, 65.000 de 
contracte noi de muncă pe lună, ceea ce corespunde unui număr mediu de 34.000 de noi angajaţi (pentru că un salariat poate avea mai multe contracte de muncă). Lunile de vară au fost supuse efectului sezonier, astfel că ritmul de noi angajări a încetinit.
Cât privește zona Sud- Vest Oltenia, 
lucrurile stau puțin mai prost deoarece, investitorii străini, care ar putea creea locuri de muncă, evită să vină în locuri unde infrastructura lasă de dorit. Sperăm ca în cel mai scurt timp să schimbăm lucrurile încercând să remediem toate aceste dezavantaje.
Georgiana Leulescu Raicu
Semnalul Oltului, Râmnicului & Argesului 